O toamnă neagră pe frontul ocupării forţei de muncă din Italia
alte articole
Multinaţionale care pleacă din Italia, concedieri în bănci şi în sectorul public - datele şi experţii sunt de acord că pentru Italia vin lunile cele mai dificile. Va fi nevoie de ani de zile pentru a recupera terenul pierdut, se arată într-un amplu articol publicat de L'Espresso în ediţia de luni.
''Rapiditatea desfiinţării locurilor de muncă este impresionantă şi extrem de dramatică, dacă ai în vedere tinerii: înainte de criză, şomajul în rândul tinerilor era de 18%, astăzi este de 36%. Pentru a reduce la jumătate acest procent, mă tem că va fi nevoie de zece ani'', afirmă Pietro Garibaldi, profesor de economie la Universitatea din Torino şi director al Colegiului Carlo Alberto. Piaţa forţei de muncă este, în opinia lui Garibaldi, un ''portavion'' care se mişcă încet, potrivit unor cicluri de lungă durată. Mai întâi vine redresarea, apoi PIB-ul trebuie să crească şi ulterior încep să se simtă efectele asupra ocupării forţei de muncă.
''Cocktail-ul'' din toamnă va fi exploziv. Criza ocupării forţei de muncă din industrie vine împreună cu reduceri în sectorul public în urma revizuirii cheltuielilor publice puternic susţinută de executivul Monti, concedieri în bănci şi închiderea inevitabilă a unor magazine mici. Contabilizarea locurilor de muncă expuse riscului, şomajul tehnic care se apropie de scadenţă, închiderile totale sau parţiale ale unor unităţi productive şi societăţi comerciale, toate acestea au devenit un exerciţiu cotidian macabru, dar inevitabil, al mass-media.
În acest an, PIB-ul a scăzut cu 2%, şomerii se cifrează la 2,8 milioane iar într-un an s-au pierdut 761.000 locuri de muncă. ''Hemoragia'' va continua. Numai în Veneto, potrivit sindicatului CISL regional, între octombrie şi decembrie vor putea dispărea 20.000 de locuri de muncă, care se vor adăuga celor 85.000 din 2008 încoace.
'În Italia, industria foloseşte 25% din totalul locurilor de muncă, o rată mult mai mare decât în Franţa şi Marea Britanie', spune Garibaldi. Economistul Marco Fortis, preşedintele ''Fondazione Edison'', spune că nu trebuie uitat acel ''mech in Italy'', ''mecanica(electronica de nivel foarte înalt, care contribuie cu cel puţin 60 de miliarde de euro la excedentul cu străinătatea, care este în total de 100 miliarde de euro.
De la producătorul de panettone Galup la compania farmaceutică Sigma-Tau, la Indesit cu maşini de spălat vase, Cranchi cu motoscafe, Natuzzi cu canapele şi Richard Ginori, cu ceramică, este nesfârşită lista brandurilor istorice în dificultate, cu sute de concedieri. Asupra industriei electrocasnice, care cu cei 120.000 de angajaţi ai săi este unul dintre cele mai importante sectoare productive, este pe cale să se abată un adevărat ciclon. Indesit îşi închide fabricile din Brembate Sopra, în Bergamo (388 lucrători) şi None (400 salariaţi), Torino. Mai întâi a lovit competiţia produselor low-cost din China şi Turcia, apoi îngheţarea consumului.
Zanussi-Electrolux are în plan 800 de concedieri iar printre propunerile de uşurare a plecării sprijină lansarea unei afaceri proprii. Dintre cei 150 care au plecat până acum numai circa 15 au acceptat provocarea. Cine îşi mai deschide magazine când comerţul cu amănuntul se prăbuşeşte iar în acest an s-ar putea închide peste 65.000 de magazine după cele 62.000 de anul trecut?
Sudul Italiei şi Sardinia sunt la pământ. Aici se află aşa-numiţii ''metalmezzadri'- jumătate fermieri şi jumătate muncitori, mulţi dintre ei emigranţi în sens invers, reveniţi acasă pentru a produce, timp de 30 de ani, autobuze pentru Europa. Acum, în faţa fabricii Irisbus din Valle Ufita, în Irpinia, pe care Fiat nu mai vrea să o folosească, a mai rămas doar cortul protecţiei civile, timp de patru luni un simbol al îndelungatului pichetaj. De mai bine de un an porţile sunt închise, iar guvernul este în căutarea unei soluţii care nu vine.
Întreaga filieră a sectorului auto din Campania, care până în urmă cu doi ani dădea de muncit la 20.000 de persoane, este un butoi cu pulbere gata să explodeze. Astăzi sunt aproape toţi în şomaj tehnic şi cu un viitor incert. La Pomigliano d'Arco, unde se produce noua Panda, se munceşte sporadic, deoarece piaţa auto stagnează iar pentru cei 3.000 de angajaţi aflaţi în şomaj tehnic după restructurarea sistemului, peste zece luni nu va mai exista altă opţiune decât concedierea dacă vânzările nu se accelerează. La Melfi, noua Grande Punto se pare că nu va supravieţui până în 2015 şi ar putea fi anunţate 1.200 de concedieri.
În Calabria, 8.300 de lucrători silvici sunt în pericol, mulţi dintre ei neprimiind salariile din iunie. Cea mai mare parte, peste 5.000, sunt angajaţi la Afor, care aparţine regiunii şi se preconizează să intre în lichidare luna viitoare. Administraţia regională a tăiat fondurile, dar cea mai mare parte a resurselor revine guvernului central, 160 milioane de euro, în pericol în urma revizuirii cheltuielilor.
În Puglia, istoricul grup din domeniul încălţămintei, Adelchi, nu mai produce. De la peste 2.000, muncitorii au scăzut la 860, dar nu lucrează.
Multe companii multinaţionale de pe teritoriul Italiei nu se limitează doar la reducerea numărului de angajaţi. Un dosar voluminos, redactat de CGIL din Lombardia, subliniază că societatea Tamoil libiană nu mai rafinează petrolul la Cremona. Totodată, un tandem hi-tech precum Nokia şi Siemens intenţionează să se debaraseze de 580 din cei 1.100 de angajaţi ai societăţii mixte. De asemenea, Alcatel franceză vrea să concedieze 490 de lucrători din fabrica din Vimercate, în Brianza. A dat faliment 'Videocon'' din Anagni (Frosinone), care în 2005 a trecut de la Thomson la familia indiană Dooth: ar fi trebuit să producă televizoare cu plasmă şi aparate de aer condiţionat, dar cei 1.290 de angajaţi primesc ajutor de şomaj, care va înceta la 15 decembrie.
În industria farmaceutică, se închide centrul de cercetare al Sanofi-Aventis, deoarece gigantul francez a decis să menţină doar patru centre majore în lume. Există 70 de angajaţi în exces la Pfizer, în Ascoli Piceno.
La sediul din Taranto al Teleperformance, activă în call center, cei 1.800 de lucrători trec în şomaj tehnic prin rotaţie. 'Ne pierdem continuu angajaţi, în favoarea unor concurenţi care practică preţuri mai mici decât ale noastre, deoarece folosesc call-center cu sediul în Albania, România şi Tunisia', spune Paolo Sarzana, directorul de relaţii externe.
Potrivit unei cercetări a Universităţii din Padova şi ''Adacta Studio Associato'', din cele 1.555 companii pe care experţii le numesc 'aproape medii' şi care în 2007 aveau o cifră de afaceri între 10 şi 13 milioane de euro, numai 248 au depăşit 13 milioane de euro, în 2010, în timp ce aproape 900 au rămas în urmă sau au dispărut. 'Întreprinderile mici pot rezista şi creşte dacă îşi cresc conţinutul tehnologic sau calitatea produselor lor, sau dacă se alătură unei filiere în care o companie are rolul de forţă motrice', spune Paul Gubitta, directorul Cuoa, şcoala de afaceri a universităţilor din Veneto.
Niciodată gulerele albe din domeniul bancar nu s-au mai aflat în faţa unei campanii atât de masive de reduceri de personal. Pe masă se află 11 planuri care, în termen de câţiva ani vor desfiinţa circa 18.000 de locuri de muncă. Concedierile cele mai sensibile au loc în grupurile cele mai mari: Intesa Sanpaolo (care a început deja în 2011), Montepaschi din Siena şi Unicredit. Aceasta din urmă vrea să reducă personalul cu 3.500, dintre care pentru 800 este prevăzută pensionarea obligatorie.
În toamna neagră a forţei de muncă ajunge şi sectorul public, afectat de revizuirea cheltuielilor guvernamentale. Factura cea mai piperată plătită de ministere, potrivit estimărilor sindicatelor - norma prevede reducerea cu 10% a personalului non-managerial şi cu 20% directorii - ar fi Ministerul Apărării, cu peste 2.000 de concedieri, şi Ministerul Muncii, cu peste 700.
Cele 61 de provincii care vor fi suprimate în baza criteriilor de revizuire a cheltuielilor au peste 22.000 de angajaţi. Aceştia ar trebui să fie absorbiţi de noile provincii care vor fi create din 'fuziunea' celor care nu îndeplinesc criteriile prevăzute de guvern. Un astfel de proces va duce însă la dublarea multor posturi, generând concedieri.
