O super cale ferată pentru a ajunge la Tallinn. Europa îmbrăţişează ţările baltice şi provoacă Moscova

Proiectul se numeşte Rail Baltica, iar obiectivul este de a integra Estonia, Letonia şi Lituania - foste republici sovietice şi acum membre ale UE şi NATO - în reţeaua feroviară continentală şi îmbunătăţirea legăturilor între centrul şi nordul Europei. Noua cale ferată - în mare parte finanţată de UE – ar trebui să devină o realitate în 2025 şi să unească Polonia de Tallinn parcurgând toate cele trei ţări baltice. Astfel, în doar câţiva ani, va fi mai uşor să se ajungă cu trenul la Riga sau Vilnius. Şi, ar putea fi posibil ca într-o zi călătoria să fie extinsă de la Tallinn la Helsinki printr-un tunel subacvatic, stând comozi într-un vagon de cale ferată.

Pentru a face posibil acest lucru, se va renunţa la unităţile de măsură standard din epoca sovietică, compatibile cu sistemul feroviar din Rusia, şi va fi adoptat un ecartament - adică distanţa dintre şine – care va fi în conformitate cu aproape toate celelalte ţări ale Uniunii Europene. Deci, Rail Baltica va avea şine late de 1.435 mm şi nu de 1.520 mm ca în Rusia şi în multe alte ţări din fosta URSS.

Marea exclusă va fi Moscova, care consideră trenurile de marfă drept nucleul afacerilor sale cu acest colţ al Europei. Regiunea baltică este de mai mulţi ani în centrul tensiunilor dintre Rusia şi NATO, cu o cursă a înarmărilor de ambele părţi şi acuzaţii continue de încălcări ale spaţiului aerian. De aceea, la Moscova există temeri că acest proiect va oferi NATO un avantaj strategic care să îi permită să accelereze transportul de arme şi trupe. Politologul Dmitri Ablazov, intervievat de publicaţia „Sputnik”, limitează valoarea proiectului Rail Baltica doar la punctul de vedere militar şi susţine că este „o iniţiativă foarte scumpă şi neeficientă”.

Rail Baltica va costa 5,8 miliarde de euro, potrivit unui studiu de fezabilitate publicat în aprilie a.c. de către Ernst & Young. Dar va genera beneficii economice şi sociale de trei ori mai mari, evaluate la 16,2 miliarde euro. La acestea se adaugă două miliarde pentru efectele pozitive asupra PIB-ului. Cei 870 de kilometri de cale ferată şi trenurile electrice, care pot ajunge la 240 kilometri pe oră, ajută mai degrabă la unificare decât la divizare, în afara faptului că vor integra şi mai mult statele baltice în piaţa comună europeană.

„Un proiect feroviar care va lega regiunile şi popoarele”, l-a numit managerul de top, Baiba Rubesa, prezentându-l joi 22 iunie a.c. la Cagliari, Italia, la reuniunea miniştrilor transporturilor din G7, conform celor relatate de situl web lastampa.it.

O călătorie de la Tallinn la Berlin ar trebui să se efectueze în aproximativ 10-12 ore, în comparaţie cu cele 60 de ore care sunt necesare acum. Noua linie ar trebui să fie operaţională în 2026 şi din 2030 este prevăzută de asemenea, o conexiune cu Varşovia. Se estimează că în fiecare an va transporta două milioane de pasageri şi 12,9 milioane de tone de mărfuri.

Beneficiile proiectului Rail Baltica - finanţat 85% de Uniunea Europeană - sunt economice, comerciale, precum şi de mediu, ţinând cont că folosirea trenului ar trebui să reducă numărul de persoane care călătoresc cu maşina pe distanţe lungi. De asemenea, se prevede un efect pozitiv în sectorul turismului şi în capacitatea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei de a atrage investiţii străine.

Acordul pentru acest proiect a fost semnat la 31 ianuarie a.c. la Tallinn de către premierii celor trei state direct interesate. Lucrările ar trebui să înceapă în 2019. Rămâne în schimb sub semnul întrebării construirea unui tunel feroviar submarin care leagă Helsinki şi Tallinn: ar putea costa până la 13 miliarde de euro, iar experţii evaluează în acest moment fezabilitatea şi accesibilitatea acestuia.