O dietă săracă în amidon şi zahăr se arată promiţătoare în ameliorarea sindromului de colon iritabil şi stimulează slăbirea

Un studiu recent al Universităţii Lund din Suedia a dezvăluit o cale mai simplă de a domoli sindromul colonului iritabil (SCI). Consumul redus de amidon şi zahăr, care descrie un plan alimentar numit dieta cu conţinut redus de amidon şi zaharoză (SSRD), s-a dovedit, de asemenea, eficient în ceea ce priveşte favorizarea pierderii în greutate şi reducerea poftei de zahăr.

Cercetările anterioare sugerează că SSRD este asociată cu alte avantaje pentru sănătate faţă de dieta populară numită FODMAP - care presupune eliminarea oligozaharidelor fermentabile, a dizaharidelor, monozaharidelor şi poliolilor, în general carbohidraţi cu lanţ scurt (zaharuri) pe care intestinul subţire îi absoarbe greu - şi apoi reintroducerea lor treptată pentru a obişnui organismul.

Studiul compară dietele de tratament pentru IBS

SCI se referă la un grup de simptome - în principal dureri abdominale, şi tandemul diaree/constipaţie - care apar fără semne vizibile de afectare a tractului digestiv. În timp ce dieta FODMAP a fost tratamentul dietetic stabilit, un studiu publicat în Nutrients în septembrie îl compară cu o abordare alternativă. O dietă FODMAP restricţionează aportul anumitor carbohidraţi, inclusiv grâu, lactoză, fructoză, secară şi orz.

În cercetările anterioare, SSRD s-a dovedit promiţătoare pentru reducerea simptomelor sindromului de colon iritabil. Cu toate acestea, studiul Nutrients marchează prima comparaţie directă între SSRD şi dieta low-FODMAP.

„Am lansat acest studiu în 2022 pentru a compara SSRD şi Low FODMAP”, a declarat Bodil Ohlsson, profesor la Universitatea Lund şi coautor al studiului, într-un comunicat de presă. Participanţii la studiu au inclus 155 de persoane cu sindrom de colon iritabil, repartizate aleatoriu pentru a urma fie dieta SSRD, fie dieta cu conţinut scăzut de FODMAP, patru săptămâni. La începutul studiului, aceştia nu urmau vreo dietă anume.

Rezultatele au arătat că ambele diete au îmbunătăţit simptomele de colon iritabil cu 75 până la 80 la sută. De asemenea, la sfârşitul experimentului, participanţii din grupul SSRD au înregistrat o pierdere în greutate mai mare şi mai puţine pofte de zahăr decât cei din grupul cu conţinut scăzut de FODMAP.

SSRD faţă de dieta cu conţinut scăzut de FODMAP

FODMAP înseamnă oligo-, di-, monozaharide şi polioli fermentabili, carbohidraţi cu lanţ scurt, rezistenţi la digestie. Medicii recomandă dieta low-FODMAP pentru sindrom de colon iritabil, deoarece alimentele cu conţinut ridicat de FODMAP tind să producă gaze şi să modifice obiceiurile intestinale.

În ciuda acestui avantaj, dieta low-FODMAP are următoarele dezavantaje:

• exclude multe fructe şi legume nutritive, astfel încât restricţionarea acestor alimente în dietă poate duce la deficienţe de vitamine şi minerale, a raportat un studiu clinic publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics.
• Dieta restricţionează prebioticele - alimente bogate în fibre care cresc tulpinile bacteriene benefice din intestin - putând dăuna microbiomului intestinal.
• Unele persoane se plâng de complexitatea dietei low-FODMAP, deoarece are o listă extinsă de alimente de evitat.

Spre deosebire de dieta low-FODMAP, SSRD se concentrează pe diminuarea zaharozei, amidonului şi zahărului. Potrivit lui Ohlsson, aceasta este sănătoasă şi simplă.

„Noi nici măcar nu am numi SSRD o dietă”, a spus ea în comunicatul de presă. „Este modul în care toată lumea ar trebui să mănânce, nu doar cei cu colon iritabil”, a adăugat Ohlsson. „Şi spre deosebire de dieta FODMAP, SSRD este uşor de înţeles şi mai uşor de urmat. Puteţi mânca orice atunci când sunteţi invitat undeva la cină, doar mai puţin din anumite lucruri. Dacă vă odihniţi stomacul pentru restul săptămânii, vă puteţi răsfăţa puţin într-o zi!”

Avantajele SSRD

O serie de mecanisme pot sta la baza efectelor pozitive ale SSRD, a declarat Ohlsson pentru The Epoch Times într-un e-mail.

Un factor poate implica o deficienţă întâlnită rar de sucrază-isomaltază, o enzimă care descompune zahărul şi amidonul. „Deficienţa congenitală de sucrază-isomaltază este o boală genetică ce duce la simptome gastrointestinale la copii”, a spus Ohlsson. „Prevalenţa crescută a variantelor rare ale genelor sucrază-isomaltază a fost găsită la pacienţii cu sindrom de colon iritabil, care se aliniază cu îmbunătăţirea simptomelor gastrointestinale prin SSRD”.

Un alt mecanism potenţial se referă la compoziţia microbiotei intestinale. Excesul de carbohidraţi nedigeraţi în intestin poate duce la creşterea secreţiei de lichide, a spus Ohlsson. Microbiota descompune alimentele, ducând la producerea de gaze. Aceste efecte duc la balonare, flatulenţă, durere şi diaree. Deoarece SSRD reduce aportul de carbohidraţi, acesta diminuează simptomele care urmează.

„În plus, reducerea greutăţii poate duce, de asemenea, la îmbunătăţirea simptomelor”, a adăugat ea. „Ţesutul adipos produce substanţe inflamatorii şi hormonale, astfel încât scăderea în greutate duce la o secreţie redusă a acestor substanţe. Acest lucru poate duce la mai puţine simptome prin reducerea unei inflamaţii”.

Beneficiile SSRD în reducerea greutăţii şi a poftei de zahăr pot proveni parţial din efectul scăzut de saţietate al zahărului, a observat Ohlsson. Ingerarea de zahăr duce la aportul de calorii cu mai puţină saţietate, ceea ce stimulează şi mai mult consumul. În schimb, ingerarea de grăsimi favorizează saţietatea, ceea ce duce la o alimentaţie mai redusă. Astfel, un consum ridicat de zahăr duce la consumul mult mai multor calorii.

Un studiu din 2021 publicat în Nutrients prezintă liniile directoare pentru respectarea SSRD.

Dieta recomandă creşterea aportului de următoarele:

• Fructe şi legume fără amidon
• Carne şi peste
• Lactate fără adaos de zahăr
• Unt şi ulei
• Cereale bogate în fibre, cum ar fi ovăzul, orezul brun şi pâinea 100% integrală
• Nuci şi seminţe

SSRD implică, de asemenea, evitarea următoarelor:

• Fructe cu amidon, cum ar fi bananele
• Legume cu amidon, cum ar fi cartofii, porumbul şi fasolea
• Laptele de ovăz şi de soia
• Margarina
• Cereale rafinate şi cereale procesate pentru micul dejun
• Gustări şi băuturi zaharoase