O "banală" vitamină ieftină ajută la prevenirea cancerului de piele

Care sunt primele vitamine care vă vin în minte când vă gândiţi la vitamine care pot proteja pielea? Vitamina C? Sau vitamina E? Mulţi oameni nu ştiu că există de fapt în jurul nostru o vitamină ieftină, dar eficientă, care poate proteja pielea împotriva razelor ultraviolete şi poate ajuta la prevenirea cancerului de piele - vitamina B3.

În urmă cu câţiva ani, un studiu la care au participat aproape 400 de pacienţi cu cancer de piele, realizat de un grup de oameni de ştiinţă australieni, a verificat efectul protector al acestei vitamine asupra pielii. Studiul lor a atras atenţia pe scară largă după ce a fost publicat în The New England Journal of Medicine în 2015.

"Această formă de prevenţie este sigură şi ieftină, costând în jur de 10 dolari australieni (aproximativ 6,5 dolari americani) pe lună, şi este disponibilă pe scară largă", a declarat Diona Damian, liderul proiectului de cercetare din Australia şi profesor de dermatologie la Universitatea din Sydney, Australia.

"Aceasta este o nouă oportunitate pentru prevenirea cancerului de piele", a adăugat Peter Paul Yu, MD, preşedintele Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO). Acesta a mai precizat că studiul a descoperit o modalitate simplă de a ajuta oamenii să prevină reapariţia celei mai frecvente forme de cancer de piele.

Cancerele de piele non-melanom sunt cel mai frecvent tip de cancer de piele

Cancerele de piele sunt cel mai frecvent tip de cancer şi includ melanomul şi cancerele cutanate non-melanom.

Cancerele cutanate non-melanom sunt mai frecvente decât cancerele cutanate. La caucazieni, incidenţa cancerelor cutanate non-melanom este de 18 până la 20 de ori mai mare decât cea a melanomului.

Cancerele cutanate non-melanom sunt cauzate în principal de radiaţiile UV, cele mai frecvente tipuri fiind carcinomul bazocelular (CBC) şi carcinomul cu celule scuamoase (CCS).

Aceste tipuri de cancer au o rată de mortalitate scăzută. Carcinomul bazocelular produce rareori metastază, dar este agresiv la nivel local şi poate afecta aspectul pacientului. Pe de altă parte, carcinomul cu celule scuamoase, în special tumorile slab diferenţiate de la nivelul capului şi gâtului, poate produce metastaza.

În schimb, melanomul este un cancer foarte agresiv şi mortal. Melanomul poate deveni rapid o ameninţare la adresa vieţii odată ce se răspândeşte. Deşi melanomul reprezintă doar patru la sută din totalul cancerelor de piele, este responsabil pentru 75 la sută din totalul deceselor.

Radiaţiile UV sunt principala cauză a cancerelor de piele

Radiaţiile UV sunt considerate principala cauză a apariţiei cancerului de piele. Folosirea de creme de protecţie solară poate reduce incidenţa carcinomului cu celule scuamoase, iar utilizarea lor pe termen lung poate reduce, de asemenea, incidenţa carcinomului bazocelular şi a melanomului. Cu toate acestea, crema de protecţie solară este adesea insuficientă pentru a obţine un efect protector optim, în special în rândul persoanelor cu risc ridicat.

Radiaţiile sunt un agent cancerigen care nu numai că duc la apariţia tumorilor prin inducerea de mutaţii în genele supresoare tumorale, ci contribuie şi la creşterea tumorilor. Radiaţiile UV pot provoca leziuni ale ADN-ului, mutaţii genetice, imunosupresie, stres oxidativ şi răspunsuri inflamatorii, care duc la îmbătrânirea prematură a pielii şi induc risc de cancer.

Există două tipuri principale de radiaţii ultraviolete în lumina solară: UVA şi UVB. Atunci când lumina UV pătrunde în piele, cea mai mare parte a energiei sale este absorbită de ADN-ul keratinocitelor pielii. Razele UVB afectează în primul rând straturile superioare ale pielii; pot provoca eritem sau arsuri solare şi deteriorează direct ADN-ul celulelor. Pe când razele UVA pot pătrunde mai adânc în piele şi pot provoca leziuni în straturile mai profunde ale pielii. Daunele sale asupra ADN-ului sunt indirecte - razele UVA deteriorează în continuare ADN-ul prin formarea de radicali liberi care vor deteriora şi mai mult membranele celulare.

Radiaţiile ultraviolete pot suprima funcţia antigenelor tumorale şi pot afecta producţia de citokine de reglare a imunităţii, reducând astfel funcţia imunitară a pielii locale şi inhibând imunitatea.

Vitamina B3 ajută la protecţia împotriva radiaţiilor UV

Vitamina B3 este o vitamină solubilă în apă, necesară pentru metabolismul energetic celular. Aceasta favorizează metabolizarea zahărului, adică sursa de energie pentru celule.

Vitamina B3 poate juca un rol central în apărarea şi protecţia împotriva deteriorării pielii de către radiaţiile ultraviolete şi a inducerii cancerului.

Mai exact, repararea ADN-ului necesită multă energie, iar vitamina B3 poate promova regenerarea ADN-ului ajutând celulele să producă energie, reducând astfel mutaţiile în genele canceroase şi în genele supresoare tumorale. Vitamina B3 poate regla producţia de factori inflamatori, inhibând astfel răspunsul inflamator. În plus, vitamina B3 reduce, de asemenea, în mod semnificativ efectul imunosupresor cauzat de radiaţiile UV şi normalizează răspunsul imunitar al pielii. Vitamina B3 ajută, de asemenea, celulele să regenereze energia pierdută în urma radiaţiilor UV.

În cadrul studiului dublu-orb, randomizat şi controlat, realizat de cercetătorii australieni, au fost studiaţi 386 de pacienţi care au dezvoltat cel puţin două cancere de piele non-melanom în ultimii cinci ani. Acestea sunt persoane care prezintă un risc foarte ridicat de a dezvolta cancere de piele. Aceştia au fost împărţiţi în mod aleatoriu în două grupuri. Un grup a luat 500 mg de suplimente de vitamina B3 de două ori pe zi, în timp ce celălalt grup a luat pastile placebo.

Rezultatele au arătat că, după 12 luni, în comparaţie cu grupul de control (placebo), incidenţa relativă a cancerului de piele non-melanom la grupul cu vitamina B3 a fost redusă cu 23 la sută, iar incidenţa relativă a keratozei actinice (un tip de leziune precanceroasă) a fost redusă cu 13 la sută.

Vitamina B3 poate inhiba şi melanomul

Oamenii de ştiinţă au descoperit ulterior, prin experimente pe animale şi în vitro, că vitamina B3 nu numai că vizează cancerele celulare comune care nu sunt melanom, dar are şi efecte preventive şi inhibitoare asupra melanomului.

Efectul inhibitor al vitaminei B3 asupra melanomului este similar cu cel asupra cancerelor cutanate non-melanom. Vitamina B3 poate contribui la restabilirea nivelului de energie în celule, ajutând astfel la repararea melanocitelor. Diverse experimente de laborator şi experimente pe animale au confirmat, de asemenea, că vitamina B3 a inhibat semnificativ proliferarea, producerea metastazei şi invazia celulelor de melanom.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că radiaţiile UV au provocat un nivel mai mare de deteriorare oxidativă a ADN-ului în melanocite în comparaţie cu keratinocitele. Efectul reparator al vitaminei B3 asupra melanocitelor induse de radiaţiile ultraviolete este similar cu cel asupra keratinocitelor. Vitamina B3 a redus, de asemenea, nivelul de deteriorare a ADN-ului în melanocitele care nu au fost expuse la radiaţii UV.

Ce formă de vitamina B3 ar trebui să luăm şi în ce doză?

1. Niacinamida este mai sigură şi are mai puţine efecte secundare decât niacina

Trebuie remarcat faptul că niacinamida şi niacina sunt forme diferite de vitamina B3, dar cea din urmă poate provoca multe efecte secundare, inclusiv înroşirea pielii, greaţă şi vărsături, tensiune arterială scăzută, dureri de cap şi mâncărimi. Niacinamida, pe de altă parte, este bine tolerată de organism şi, de obicei, nu provoacă niciunul dintre aceste efecte secundare. Prin urmare, nicotinamida este utilizată pe scară largă ca supliment de vitamina B3 în mod clinic şi în produsele de sănătate.

Niacinamida este mai sigură şi are efecte secundare minime în comparaţie cu niacina. Niacinamida a fost utilizată clinic în doze farmacologice (până la 3 grame pe zi) timp de mulţi ani. Hepatotoxicitatea provocată de niacinamidă este rară, dar poate apărea la doze extrem de mari (mai mari de 3 grame pe zi).

50 μmol/L este considerat nivelul fiziologic de nicotinamidă în ţesuturile umane. Studiile efectuate la om au arătat că nivelurile medii de nicotinamidă în sânge au crescut cu 30% după o oră de la ingerare a 500 mg de nicotinamidă în condiţii de post, iar nivelurile plasmatice au revenit la nivelul iniţial în 90 de minute. Aceasta indică faptul că niacinamida poate fi absorbită rapid şi uşor de către ţesuturi pentru metabolizare şi excreţie.

2. Surse şi doza zilnică recomandată de niacinamidă

Niacinamida poate fi ingerată din surse exogene sau sintetizată în organismul uman.

O cantitate adecvată de niacinamidă poate fi obţinută printr-o dietă variată, cum ar fi consumul de carne, peşte, ouă, leguminoase, orez brun, nuci, seminţe şi ciuperci. Niacinamida este, de asemenea, un produs secundar al metabolismului triptofanului, iar noi sintetizăm 50 % din nicotinamida din corpul nostru.

Cu toate acestea, există anumiţi factori în viaţă care pot face ca o persoană să aibă deficit de această vitamină, cum ar fi consumul de alcool, diareea cronică, inflamaţia intestinală şi consumul de carbohidraţi şi zahăr rafinat.

De asemenea, merită menţionat faptul că puteţi avea un deficit de vitamina B3 dacă consumaţi prea mult porumb. Acest lucru se datorează faptului că, deşi porumbul este bogat în vitamina B3, aceasta este legată de carbohidraţi, ceea ce face ca organismul să o absoarbă cu dificultate. Pelagra este o boală complexă cauzată de deficienţe de triptofan şi vitamina B3. Persoanele din ţările în curs de dezvoltare în care porumbul este o sursă majoră de hrană sunt expuse riscului de pelagră.

Consiliul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală (NHMRC) din Australia a stabilit o limită superioară pentru consumul mediu de suplimente de niacinamidă pentru adulţi la 900 mg pe zi. Persoanele cu risc ridicat de cancer de piele pot lua suplimente de niacinamidă pentru a-şi proteja pielea, pentru a reduce daunele provocate de radiaţiile UV şi pentru a îmbunătăţi capacitatea pielii de a se repara singură. În plus, acest tip de supliment de sănătate este uşor de procurat şi ieftin.

Într-un interviu acordat publicaţiei The Epoch Times, Damian a subliniat că doza zilnică de un gram de niacinamidă utilizată în cadrul studiului este potrivită pentru "persoanele cu antecedente de cancere de piele", considerate cu risc ridicat de a dezvolta alte cancere de piele. Ea nu este destinată persoanelor care nu prezintă un risc extrem de cancer de piele. În cazul în care persoanele normale doresc să ia suplimente de niacinamidă, se recomandă să consulte un medic cu privire la dozajul corect.