Nu s-a învăţat nimic după Colectiv? Pericol nuclear dinspre bulgari. Guvernul român bagă capul între urechi
alte articole
Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi mediului academic bulgar au fost prezenţi, marţi, la Bucureşti, pentru a atrage atenţia că în Bulgaria se intenţionează construirea unor noi obiective nucleare şi prelungirea duratei de viaţă a unora vechi de 30 de ani. De ce ar trebui să ne intereseze? Simplu. Noile obiective vor fi la câţiva kilometri de România, pe Dunăre, standardele de siguranţă la care vor fi realizate par o glumă proastă, iar radiaţiile nu stau cuminţi, la graniţă, cu paşaport. Mai mult, în caz de accident, românii ar fi victime sigure, căci sistemul medical care n-a făcut faţă incendiului de la Colectiv cu atât mai puţin ar putea face faţă unui incident nuclear.
România putea şi poate solicita Bulgariei oprirea proiectelor nucleare, cerând soluţii alternative total neriscante la aceste proiecte, dar până acum nu a făcut-o, pe motiv de ... Cernavodă. Noi nu ne legăm de ceea ce fac bulgarii, iar ei nu se leagă de ce facem noi, au explicat specialiştii, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Institutul Verde.
"Cernavodă nu stă nici ea foarte bine, acesta fiind motivul pentru care autorităţile române nu pun presiune pe Bulgaria. Aşa că e o conspiraţie între cele două guverne, nu atingeţi Cernavodă, noi nu atingem Kozloduy (loc unde bulgarii vor construi noi obiective nucleare). Noi, populaţia de pe ambele maluri ale Dunării, trebuie să fim pregătiţi şi să ne unim eforturile, cel puţin pentru a face presiune ca guvernele noastre să ne ofere informaţii transparente şi corecte!
Şi vreau să vă spun că aceasta este o obligaţie legală a guvernelor României şi Bulgariei, în conformitate cu convenţia Espoo şi Aarhus, care au fost adoptate şi de România şi de Bulgaria!", a explicat Borislav Sandov de la Nuclear Transparency Watch.
"Autorităţile române centrale nu şi-au făcut datoria de a întreba oficial autorităţile din Bulgaria: ce aveţi de gând să faceţi pe Dunăre, nu mai departe de 10 km de Zimnicea, 10 km de Turnu Măgurele, 30 km de Alexandria şi la aproape 100 km de Bucureşti? Nu vor să audă de convenţia de la Espoo şi Aarhus, şi nu putem conta nici pe alţi vecini, precum Serbia, Macedonia şi Grecia, din aceleaşi motive. Deci suntem aici să ne adresăm societăţii civile, să ne adresăm cetăţenilor români, că trebuie să luăm soarta în propriile mâini şi să nu lăsam prin pasivitate ca aceste proiecte să devină realitate!", a explicat la rândul său Albena Simeonova, preşedinte al Foundation for Environment and Agriculture din Bulgaria.
Ce vor bulgarii
Concret, în pofida împotrivirii societăţii civile, guvernul bulgar a decis prelungirea cu 10 ani a duratei de viaţă a două reactoare nucleare vechi de 30 de ani existente la Kozloduy (reactoarele 5 şi 6), au explicat specialiştii bulgari. Prelungirea funcţionării reactorului 5 (model Cernobîl) a fost deja dispusă, fără o evaluare de mediu, fără a respecta legislaţia internaţională şi fără a se ţine cont de recomandările experţilor internaţionali care au identificat circa 11 deficienţe în special în domeniul siguranţei în funcţionare, deficienţe ce justificau închiderea acestuia. Durata de funcţionare a reactorului 5 expirase la 7 noiembrie 2017. Mai mult, această decizie a fost luată fără consultarea României ca stat posibil afectat, încălcând convenţiile Espoo şi Aarhus. O decizie similară este de aşteptat să se ia curând şi pentru reactorul 6.
Tot la Kozloduy se doreşte construirea unui nou reactor nuclear cu tehnologie de la o firmă americană intrată în faliment şi s-a demarat construcţia unui depozit pentru reziduuri nucleare cu o capacitate de 350.000 de tone. Uriaşul depozit va fi construit, atenţie, la suprafaţă, lângă Dunăre, pe teren aluvionar, ceea ce face ca siguranţa să fie o glumă proastă. Mai mult, deşi legislaţia internaţională prevede că un astfel de depozit trebuie să fie construit la 100 m sub pământ el va fi construit la suprafaţă.
Acelaşi guvern bulgar îşi propune să construiască o centrală nucleară şi la Belene, de asemenea lângă România, Belene fiind o zonă cu risc seismic ridicat, a explicat Borislav Sandov. Mai mult, centrala de la Belene va fi realizată cu tehnologie rusă (furnizor Rosatom) care nu e chiar de cea mai nouă generaţie.
Construirea unui reactor nuclear la Belene, mai ales cu tehnologie rusă învechită, pune în pericol atât viaţa românilor cât şi a bulgarilor, au explicat oaspeţii de peste graniţă.
"Belene este într-o zonă de risc de cutremure foarte mare şi este foarte periculos să construieşti o astfel de centrală nucleară acolo. Ameninţă viaţa a milioane de oameni, şi dacă includem Bucureştiul sunt 4 milioane", a precizat Sandov.
Interesant este că unul dintre motivele invocate de guvernul bulgar pentru redeschiderea centralei este nevoia României de energie, bulgarii neavând încotro decât să fie solidari cu noi şi să producă pentru a ne putea vinde.
"Guvernul bulgar a cerut academiei de ştiinţe bulgare să facă un raport, acest raport nu este public dar din nou s-au scurs informaţii şi am aflat că oamenii de ştiinţă au făcut 19 scenarii şi nici unul dintre aceste 19 scenarii nu e economic fezabil. De aceea încearcă să promoveze acest proiect nu pe raţiuni economice, ci pe nevoi regionale. Aceeaşi veche propagandă comunistă cu necesarul de energie în Balcani", a susţinut Sandov.
Potrivit bulgarului, o decizie în privinţa Belene urmează să se ia în această săptămână sau săptămâna viitoare, oricum până de Crăciun. Potrivit informaţiilor pe care le au ONG-iştii bulgari, autorităţile de la Sofia ar vrea ca noua centrală să fie operaţională începând din 2029.
Ce se poate face?
În Bulgaria, societatea civilă a dat guvernul în judecată, atât pentru proiectele de Kozloduy cât şi pentru Belene, procesele fiind pe rol. În România, la Craiova, societatea civilă, mobilizată de profesoara universitară Luminiţa Simoiu, preşedinte al Asociaţiei Civice pentru Viaţă, a cerut organizarea unui referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozloduy. Deşi s-au strâns 15.000 de semnături, autorităţile locale de la Craiova - la vremea respectivă fief al Olguţei Vasilescu - au respins cererea cetăţenilor. Motivele respingerii au fost halucinate, de genul „de ce vreţi referendum pentru Kozloduy, când, în definitiv, şi maşinile şi vacile poluează, dar nu se face referendum pentru aşa ceva?” sau “şi ce se întâmplă dacă lumea nu vine la referendum şi apoi ne trage la răspundere Curtea de Conturi pentru banii cheltuiţi?” Mai multe informaţii pe acest subiect, aici
În consecinţă, românii şi bulgarii îşi vor da mâna şi vor iniţia o petiţie transfrontalieră, semnăturile urmând să fie trimise Parlamentului European.
"Vrem să ne facem cunoscute vocile la nivel de PE că guvernele României şi Bulgariei iau decizii fără să ne consulte", au anunţat experţii bulgari.
Cât de pregătită e România să facă faţă unui incident nuclear?
Profesoara Luminiţa Simoiu - cea care a fost inima proiecului de iniţiere a unui referendum la Craiova - a luat legătura cu autorităţile române de resort iar concluziile nu au fost deloc îmbucurătoare.
"Am văzut cât de bine pregătiţi au fost la Colectiv. Vreau să vă spun că în cazul unui accident nuclear, arsurile sunt numai o parte a problemei.
Spitalul Filantropia de la Craiova are 2 adăposturi cu 100 de locuri, practic nişte gropi, căci nu sunt pregătite nici ca infrastructură nici ca personal", a explicat Luminiţa Simoiu, precizând că situaţia nu stă mai bine nici la alte spitale.
Inspectoratul Judeţean de Servicii de Urgenţă Dolj a precizat că, în cazul unui accident nuclear, Craiova are capacitatea de a acoperi doar 16% din populaţie, în ceea ce priveşte prezenţa iodurii de potasiu, indispensabilă în cazul unui accident nuclear (iodură care trebuie să se asigure în maxim 2 ore, pentru ca tiroida să fie saturată cu iod neradioactiv înainte să vină norul radioactiv) nu există sau cea existentă e expirată.
Mai mult, populaţia poate fi alertată eficient şi în timp util doar în proporţie de circa 56%, restul oamenilor din Dolj pot să moară şi să nu ştie de ce.
"Mi-au spus cei de la ISU, restul sunt alarmări ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, tragem un clopot, mergem cu bicicleta, aprindem un foc", a precizat profesoara.
"La nivel central, ISU Bucureşti a informat că România e bine pregătită în azul unui accident nuclear. Cum s-a pregătit? ISU a achiziţionat vreo 80 de platforme mobile, camioane deschise, pe care decontaminează populaţia, la o rată de 1 persoană pe minut!!!
Mai mult, IGSU a transmis că "să nu ne facem griji, că în cazul unui accident nuclear România va primi ajutoare internaţionale". Deci acesta este profesionalismul manifestat de IGSU", a concluzionat profesoara.
Reamintim, referitor la troc noi nu ridicăm obiecţii faţă de Belene şi Kozloduy, la rândul lor, bulgarii nu vor ridica obiecţii la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, că România vrea să facă proiectul cu o companie chineză, asta în condiţiile în care China este o mare “cutie neagră” în materie de norme de securitate şi transparenţă în domeniu.
