NSA, agenţia secretă a SUA în slujba 'Big Brother'

Puţini cunosc detaliile operaţiunilor secrete din spatele clădirii cu geamuri fumurii ale Agenţiei Naţionale de Securitate (National Security Agency - NSA) din afara Washingtonului, însă ultimele dezvăluiri ale presei permit să se întrevadă ceea ce pentru unii este doar 'vârful aisbergului', notează marţi ziarul spaniol La Razon.

După atentatele din 11 septembrie 2001, la NSA, aflată în subordinea Pentagonului şi cu peste 37.000 de angajaţi civili şi militari, a obţinut puteri mai ample pentru a supraveghea comunicaţiile din interiorul şi din afara SUA şi a analiza milioanele de informaţii care pot duce la dejucarea unui complot terorist. Marea parte a regulilor după care se ghidează cea mai opacă agenţie federală americană sunt secrete şi cunoscute în detaliu de un grup restrâns de consilieri ai preşedintelui Barack Obama, congresmeni (dintre care unii au cerut informaţii care le-au fost refuzate) şi de judecători din Washington.

Însăşi existenţa NSA, înfiinţată în 1952 de preşedintele Harry Truman, a fost ţinută secretă peste 20 de ani şi, în pofida venirii lui Obama la preşedinţie şi a apelurilor sale la transparenţă, puterile ei sunt la fel de ample ca în vremea lui George W. Bush. Din 2008, după ce Congresul a reformat legea supravegherii comunicaţiilor străine (FISA) pentru a relaxa numărul mare de cazuri aflate sub control judiciar, NSA a creat cel mai complex sistem de date digitale cunoscut vreodată.

În toamna aceasta, NSA speră să devină operaţional complexul său din deşertul Utah, care a costat multe milioane de dolari şi care îi va permite să înmagazineze o cantitate de date de cinci ori mai mare decât traficul anual pe Internet la nivel mondial, potrivit unui reportaj al Fox News. Anul trecut, generalul Keith Alexander, directorul NSA din 2005, a participat pentru prima dată la o reuniune a hackerilor considerată ce mai importantă din lume, Defcon. Aici el a considerat 'absurde' zvonurile că agenţia sa ar avea arhivate informaţii despre 260 de milioane de cetăţeni americani, subliniind că activitatea NSA se limitează 'la informaţii secrete din exterior'.

William Binney, fost director tehnic al NSA, a criticat aspru aceste declaraţii, afirmând că agenţia are capacitatea - şi o execută - de a strânge fără control judiciar date din reţelele sociale, e-mailuri şi registrul de convorbiri telefonice atât din afara, cât şi din interiorul SUA. 'Am plecat de la NSA pentru că începuseră să-i spioneze pe toţi cei din interiorul ţării', a spus el, într-un interviu acordat revistei Wired. Potrivit unor articole publicate de Washington Post sau The Guardian, NSA compilează zilnic 'meta-date' ale apelurilor telefonice din SUA, care includ numere, durata sau locul apelurilor, lucru care este autorizat doar de magistraţi ai Tribunalului FISA, pentru o perioadă de 90 de zile.

Pe de altă parte, programul 'top secret' PRISM permite accesul direct la serverele principalelor nouă companii de Internet, între care Microsoft, Google sau Apple, pentru a supraveghea mesaje, înregistrări video sau fotografii din străinătate, în care pot găsi date legate de posibile activităţi teroriste. Într-un interviu acordat ziarului Washington Times, Binney a asigurat că recentele dezvăluiri nu sunt decât 'vârful aisbergului' şi că NSA deţine peste 20 de miliarde de înregistrări de convorbiri telefonice şi de e-mailuri americane.

În ciuda acestui secretism, atât Obama, cât şi numeroşi congresmeni democraţi şi republicani consideră că marja amplă de manevră acordată NSA este esenţială pentru a evita noi atacuri împotriva intereselor americane. Carrie Cordero, fost funcţionar la Ministerul de Justiţie şi expertă în această temă, consideră într-un articol de opinie că aceste programe secrete ale NSA şi scurgerea lor în presă permit 'adversarilor noştri să obţină informaţii şi prin urmare puterea de a-şi adapta tehnicile şi de a ne lovi'.