Noul pachet de bază în sănătate: liste de aşteptare pentru internarea în spital, consultaţii limitate la medic

Ministerul Sănătăţii a publicat pe site-ul său o nouă formă a pachetului de servicii medicale de bază. Conform Ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, proiectul prevede "în mod deosebit" trecerea de la medicina spitalicească la cea prespitalicească şi de prevenire şi depistarea precoce a bolilor, pentru a "descărca" spitalele de servicii nejustificate.

Astfel, vor fi introduse listele de aşteptare în spitale pentru toţi pacienţii care nu sunt urgenţe şi numărul consultaţiilor la specialist va fi limitat.

Perioada în care ministrul Sănătăţii acceptă propuneri de modificare a noii forme a pachetului de bază este exact perioada sărbătorilor, respectiv 23 decembrie 2013 – 1 ianuarie 2014. Nicolaescu justifică publicarea noii forme a pachetului în prag de sărbători prin faptul că Bugetul a fost aprobat târziu. De asemenea, Nicolaescu a mai declarat într-o conferinţă de presă că pachetul de bază va avea nevoie de acordul scris al Comisiei Europene.

Sunt definite patru niveluri de prioritate prin care se determină intervalul de timp în care pacientul trebuie să ajungă la medic. Pentru nivelul intermediar şi de rutină se „permite crearea listei de aşteptare, respectând criteriile de urgenţă”.

Românii neasiguraţi vor beneficia de tratament gratuit doar în cadrul urgenţelor, pentru naştere şi boli epidemice în timp ce pentru asiguraţi, pachetul de bază oferă dreptul la un număr fix de consultaţii, după cum urmează:

Consultaţii în Cabinetul Medical

Pentru boli nou apărute, asiguraţii au dreptul la 2 consultaţii la medicul de familie/episod şi de maximum 4 seturi de analize şi un bilet de trimitere la specialist.

Asiguraţii cu risc crescut vor beneficia de 3 consultaţii la medicul de familie/episod, la care se adaugă 2 trimiteri la specialist şi maxim 6 seturi de analize. Aceste limitări nu sunt restricţionate pe durată de timp, ci pentru fiecare boală nou apărută.

Pentru pacienţii cu risc cardiovascular înalt, diabet zaharat tip 2, depresie şi tulburări de creştere la copil, pachetul prevede 4 consultaţii pe an la medicul de familie şi alte 4 consultaţii/an programate. Pacienţii cu complicaţii pot beneficia de alte maximum 3 consultaţii suplimentare/an, ajungându-se la un număr de maximum 11 consultaţii pe an pentru pacienţii cu bolile antemenţionate.

Asiguraţii cu alte boli cronice au dreptul la 2 consultaţii la medicul de familie, un consult la medicul specialist şi 2 seturi de analize pe an.

Consultaţii în Policlinici (ambulatoriu)

Asiguraţii cu boli acute noi au dreptul la o consultaţie de maxim 20 de minute în care se diagnostichează boala şi maxim alte 2 consultaţii scurte, nu mai lungi de 10 minute.

Asiguraţii cu boli cronice stabile beneficiază de o consultaţie scurtă de 10 minute o dată la 3 luni sau o consultaţie de 20 de minute tot o dată la 3 luni. Pentru eliberarea de reţete, medicul poate acordă o consultaţie scurtă suplimentară.

Suferinzii de boli oncologice vor beneficia de cel puţin o consultaţie pe lună, la care se adaugă trei consultaţii la diagnosticare, în funcţie de nivelul de urgenţă.

În ambulatoriu vor putea fi efectuate doar 158 de proceduri medicale, de la examinarea fundului de ochi până la colonoscopii sau anumite biopsii.

Consultaţii în Spitale, pe nivele de priorităţi şi disponibilităţi

În funcţie de afecţiune şi de gravitatea semnelor si simptomelor prezentate, gravitatea ei şi „disponibilitatea serviciilor” spitalului solicitat, pacienţii cu bilet de internare vor fi internaţi imediat sau trecuţi pe o listă de aşteptare. Pacienţii încadraţi la nivel de prioritate intermediar sau de rutină (respectiv 2 sau 3) vor intra pe o listă de aşteptare şi vor fi internaţi „respectând criteriile de urgenţă”, conform proiectului Ministerului Sănătăţii.

"Pacienţii care prezintă un bilet de internare valid vor putea fi programaţi pentru internare, în funcţie de afecţiune şi de gravitatea semnelor şi simptomelor prezentate şi de disponibilitatea serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate. Detalii privind timpul maxim de aşteptare vor fi prezentate în Normele Metodologice de Aplicare ale Contractului Cadru" (pag. 52, capitolul IV, articolul 2, aliniatul 4).", precizează ministerul.

De asemenea, Ministerul Sănătăţii scurtează timpul pe care bolnavii îl pot petrece în spital: pacienţii nu vor mai putea rămâne internaţi pentru "a se odihni" după ce au suferit intervenţii chirurgicale sau pentru a aştepta analizele.

Nu se precizează care sunt spitalizările evitabile care ar putea fi tratate ambulatoriu, acestea urmând a fi menţionate în Normele Metodologice, încă nepublicate, atrage atenţia Hotnews. De altfel, multe informaţii importante pentru asiguraţi precum numărul şi frecvenţa analizelor pentru fiecare specialitate medicală în parte vor fi precizate tot în Normele Metodologice ale Contractului Cadru.

Noul pachet de bază face referire şi la consultaţiile la domiciliu. Consultaţiile la domiciliu acordate de către medicul de familie pacienţilor înscrişi pe lista proprie sunt consultaţii acordate în afara cabinetului pacienţilor nedeplasabili şi copiilor 0-1 an, de pe lista proprie, în timpul programului de lucru. Aceste consultaţii se acordă în limita a maxim 2 consultaţii/episod pentru un episod acut şi maxim 3 consultaţii/an pentru un episod cronic.

Ministerul Sănătăţii s-a gândit şi la prevenţie pentru persoanele sănătoase. Astfel, toate persoanele sănătoase cu vârsta între 18 şi 39 de ani vor avea dreptul la 2 consultaţii succesive o dată la 3 ani, în timp ce persoanele sănătoase de peste 40 de ani vor putea primi 3 consultaţii succesive anual.

Toţi cetăţenii români, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu, vor avea acces la un număr de 21 de programe naţionale de sănătate, pentru care Ministerul Sănătăţii a creat o Agenţie specială. Aceste programe naţionale sunt următoarele:

Programul de imunizare, Programul de prevenire, supraveghere şi control ale infecţiei HIV, Programul de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, Programul de tratament al infecţiei cronice cu virusuri hepatice B, C şi D, Programul de oncologie, Programul de diabet zaharat, Programul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, Programul de tratament al bolilor neurologice, Programul de diagnostic şi tratament al bolilor rare, Programul de tratament al hemofiliei, Programul de diagnostic şi tratament al talasemiei, Programul de sănătate mintală, Programul de boli cardiovasculare adulţi, Programul de tratament prin chirurgie cardiovasculară pediatrică, Programul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile chirurgical, Programul de ortopedie, Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, Programul de sănătate a femeii şi copilului, Programul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, Programul de terapie suportivă prin epurare extracorporeală, Programul de boli endocrine.

Ministerul Sănătăţii a publicat şi lista a 130 de medicamente noi care vor fi compensate în România. Printre acestea se numără terapii pentru poliartitra reumatoidă, astm, hepatita C, lupus, spondilită anchilozantă, diferite forme de cancer. Cele mai multe medicamente sunt pentru cancer, diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare şi hepatite virale.

Noua listă, dată publicităţii duminică de Ministerul Sănătăţii (MS), a fost elaborată de 16 comisii cu peste 120 medici, profesori şi academicieni, a declarat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu. Propunerea a fost făcută după analizarea a 167 de dosare depuse la Minister, din care 130 au fost admise, 36, respinse, iar un dosar nu a fost evaluat, fiind incomplet.

Menţionăm că lista medicamentelor subvenţionate de stat nu a mai fost actualizată în România de peste 4 ani, accesul pacienţilor la terapii noi fiind astfel restricţionat.

Impactul bugetar al introducerii noii liste este estimat la o sumă între 500 şi 700 de milioane de lei şi, cum Ministerul nu are bani, impactul financiar va fi suportat de producătorii de medicamente, care vor "finanţa" medicamentele subvenţionate prin taxa de clawback impusă de Ministerul Sănătăţii companiilor farmaceutice.