Noul acord cu FMI, prezentat în Parlament
Datele noului acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Comisia Europeană (CE) vor fi prezentate, marţi, în plenul reunit al Parlamentului de premierul Victor Ponta. Scrisoarea de intenţie a fost trimisă FMI în 12 septembrie, noul acord stand-by de tip preventiv urmând a fi aprobat până la sfârşitul lunii septembrie.
Şeful Executivului nu a dat amănunte despre prevederile noului acord, considerat confidenţial până la momentul întrunirii board-ului FMI, dar a asigurat că parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie.
Această masură are în vedere “lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială”, se arată în document.
Potrivit scrisorii de intenţie, pentru a creşte ponderea cheltuielilor pe serviciile primare şi în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar, Guvernul doreşte revizuirea până la finele lunii decembrie 2013 a listei de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistenţă medicală primară ca parte a acordului cadru pe anul 2014. Până la sfârşitul lunii decembrie 2013 va fi făcută o listă revizuită de medicamente compensate ce va fi aprobată prin ordonanţă de guvern, având la bază metodologia furnizată de nou înfiinţata unitate ce efectuează evaluări ale tehnologiilor în sănătate.
Pentru a evita acumularea pe viitor de arierate în sectorul spitalelor, anumite resurse financiare vor fi transferate de la spitalele cu competenţe limitate către cele din reţeaua spitalelor judeţene de urgenţă. Acest obiectiv va fi realizat prin ajustarea tarifelor pe caz ponderat, asigurându-se, în acelaşi timp, că nu apar arierate la spitalele la care a scăzut finanţarea. În luna iunie 2013, Executivul a amendat contractele managerilor de spitale, astfel încât aceştia să fie automat înlocuiţi în cazul în care spitalul înregistrează arierate trei luni consecutive.
Scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile de la Bucureşti cu experţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale arată că sectorul bancar este în continuare vulnerabil la şocurile externe şi că are o problemă cu împrumuturile neperformante care au crescut anul acesta la 20,3%.
BNR s-a angajat faţă de FMI că va continua să supravegheze intens sistemul bancar şi va lua măsuri pentru a se asigura că băncile menţin suficient capital şi lichidităţi, având în vedere contextul economic incert ce ar crea şi alte probleme legate de calitatea activelor, profitabilitate, şi retragerea finanţării băncilor-mamă pentru majoritatea băncilor. De asemenea, aranjamentele legislative şi instituţionale ale ASF vor fi amendate până la finele lunii septembrie, pentru a fi armonizate cu practicile internaţionale, conducerea instituţiei fiind obligată să evite conflictele de interese, prin legături cu membrii Parlamentului şi cu partidele politice.
ASF mai este obligată, prin acordul cu FMI, să comunice public transparent toate onorariile şi comisioanele percepute de la entităţile supravegheate.
Experţii FMI au îmbunătăţit prognoza de creştere economică pe acest an de la 1,6 la 1,9 la sută pe baza creşterii exporturilor şi a unei recolte agricole foarte bune. Iar în 2014, după ani buni de scădere, se aşteaptă şi creşterea consumului, ceea ce se va vedea şi într-o performanţă mai bună a economiei.
Cea mai dificilă problemă semnalată de FMI o reprezintă companiile de stat ineficiente şi prost conduse, care ar fi trebuit să fie preluate de manageri selectaţi din sectorul privat. Programul a fost realizat parţial de guvern şi tot pe criterii politice.