"Nimeni nu a fost pregătit". Medicii disperaţi ai Europei îşi fac hazmat-uri din pungi de gunoi

În Marea Britanie, Germania, Spania, Italia şi Franţa au fost raportate salturi masive ale cifrelor deceselor cauzate de virusul Wuhan în acest weekend. Sistemele de sănătate în multe dintre aceste ţări ajung să nu mai aibă consumabile, personal, paturi de spital şi tratamente în staţiile de reanimare.

Lipsa echipamentului de protecţie pentru personalul medical din multe spitale europene i-a obligat pe unii din domeniul medical să folosească pungi de gunoi lipite pe corp în loc de costume hazmat de protecţie bacteriologică.

Bloomberg a intervievat-o pe Samantha Gonzalez, 52 de ani, care lucrează la spitalul Txagorritxu din Vitoria-Gasteiz, Alava, Spania. Ea a avertizat: "Aici nu suntem în lumea dezvoltată, aici este un război".

Duminică, Italia a raportat alte 651 de decese şi un total de circa 60 de mii de cazuri, Spania venind rapid din urmă cu un total de 28 de mii, iar decesele din Marea Britanie, care, timp de câteva săptămâni şi-a permis luxul de a nu testa pacienţi, are deja 100 de victime.

În timp ce milioane de oameni aşteaptă un ordin de impunere a carantinei în Londra, spitalele şi unităţile de terapie intensivă din Italia şi Spania se luptă să facă faţă, iar hoteluri din Madrid sunt transformate temporar în spitale.

Unul dintre spitalele de frunte din Bergamo, din nordul Italiei, epicentrul actual al focarului de virus din Europa, a rămas fără paturi de spital, iar tratamentul la nivel de terapie intensivă este blocat din cauza afluxului de pacienţi. Bolnavii sunt transferaţi în alte zone echipate cu maşini cu oxigen.

Din Italia până în Spania şi în alte regiuni din Europa, spitalele funcţionează la capacitate maximă, anulând intervenţiile chirurgicale non-urgente şi programările pentru a face faţă afluxului de pacienţi cu virusul Wuhan.

Dacă pandemia continuă să se răspândească, în câteva săptămâni, întreruperile la nivel naţional, acum uzuale în Italia, vor deveni normale în ţările europene.

Giovanni Rezza, şeful departamentului de boli infecţioase de la Institutul Superior de Sănătate din Roma, a declarat:

„Italia nu a fost complet pregătită pentru coronavirus. Abia peste două săptămâni, Italia va afla dacă au avut un impact plasarea în carantină la scara naţională şi regulile de distanţare socială.

Carantina nu face decât să blocheze răspândirea epidemiei, ne aşteptăm să apară noi focare în viitor. Dar între timp trebuie să dotăm spitalele cu paturi de terapie intensivă, chiar şi în Lombardia, care este una dintre cele mai bine dotate regiuni în Europa".

Cea mai mare provocare pentru sistemele spitaliceşti europene este de a avea suficient echipament de protecţie pentru personalul medical.

În Spania, 3.500 de medici spanioli au contractat virusul, 12% din numărul total de cazuri detectate. Datorită lipsei de echipament, medicii şi asistenţii medicali sunt mai sensibili la contractarea virusului, ceea ce ar putea cauza deficienţe de personal medical care, fără îndoială, pot duce la rate mari de mortalitate.

"Doar în secţia de nefrologie, trei din 13 colegi s-au îmbolnăvit, unul dintre ei grav", a declarat Giuseppe Remuzzi, fost şef al departamentului de medicină din spitalul Papa Giovanni XXIII din Bergamo, Italia. "Aceasta este o situaţie înfricoşătoare, teribilă."

Personalul medical a primit instrucţiuni să schimbe echipamentele de protecţie la fiecare patru ore, inclusiv masca facială, ochelarii de protecţie pentru stropi şi costumele hazmat. Întrucât proviziile sunt limitate, medicii şi asistentele îşi fac propriile costume hazmat din pungi de gunoi pe corp.

"Acest lucru a explodat pe noi", a spus Pelayo Pedrero, şeful prevenţiei riscurilor de muncă din sindicatul medicilor AMYTS din Madrid, Spania. "Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva. Nu au cumpărat rechizitele, nu au pregătit spitalele pentru a primi şi trata toţi aceşti pacienţi. Nu doar la Madrid sau Spania, ci în toată Europa".

În concluzie, evoluţia crizei de virus comunist poate face ca deficienţele de echipament medical să conducă la lipsa forţei de muncă în spitalele din Europa, deoarece personalul medical nu este protejat în mod adecvat împotriva virusului.