Nicolas Sarkozy, primul preşedinte din ultimii 30 de ani care nu a obţinut un al doilea mandat

Nicolas Sarkozy a devenit duminică primul preşedinte francez din ultimi 30 de ani care nu a reuşit să obţină un al doilea mandat.

Sarkozy a pierdut la o diferenţă foarte mică. Primele rezultate parţiale publicate duminică seara de Ministerul de Interne arată că Francois Hollande a obţinut 51,56%, iar Nicolas Sarkozy - 48,44%.

În pofida scorului strâns, preşedintele în exerciţiu nu a aşteptat însă prea mult să-şi recunoască înfrângerea.

La puţin timp după închiderea urnelor de vot, la 20.00, ora Franţei (21.00, ora României), Nicolas Sarkozy a plecat de la Palatul l'Élysée pentru a se adresa simpatizanţilor săi. Nu înainte de a le cere liderilor UMP, împreună cu care a urmărit desfăşurarea scrutinului, să rămână uniţi şi să se pregătească pentru a câştiga legislativele din iunie.

”Franţa are un nou preşedinte al Republicii. Este o alegere democratică, republicană”, a declarat Nicolas Sarkozy în faţa simpatizanţilor săi, la 20 de minute după închiderea urnelor.

Preşedintele în exerciţiu i-a urat ”succes” viitorului şef al statului.

Totodată, Sarkozy le-a mulţumit celor care l-au susţinut în timpul campaniei.

"Nu voi putea să vă răsplătesc pentru tot ceea ce mi-aţi dat", a spus Nicolas Sarkozy, vizibil emoţionat.

Sarkozy le-a cerut susţinătorilor săi să-l respecte pe Hollande, în calitate de preşedinte al Republicii Franceze.

Cât priveşte înfrângerea, preşedintele a spus că responsabilitatea îi revine.

"Port toată responsabilitatea acestei înfrângeri, şi nu sunt un om care să nu-şi asume responsabilitatea. Trebuie să suport toate consecinţele", a declarat Sarkozy.

Poate cel mai important mesaj venit din partea preşedintelui în exerciţiu a fost sugestia că s-ar putea retrage din viaţa politică.

”O altă eră se deschide, în această nouă eră voi rămâne unul de-ai voştri şi puteţi conta pe mine pentru a vă apăra ideile şi convingerile, dar locul meu nu mai poate fi acelaşi. După 35 de ani de mandate politice, după 10 ani de responsabilităţi guvernamentală la cel mai înalt nivel, după cinci ani în fruntea statului, angajamentul meu va fi diferit”, le-a spus Sarkozy simpatizanţilor UMP, după de anterior le comunicase liderilor partidului că nu va conduce campania pentru legislativele din iunie.

Le Point citează un colaborator apropiat, potrivit căruia Sarkozy vrea să devină ”o autoritate morală” a partidului. Totodată, acesta a exclus posibilitatea ca Sarkozy să revină la conducerea UMP.

De altfel, la începutul acestui an, Sarkozy declara că nu va rămâne în viaţa politică, dacă francezii nu îl vor alege pentru un nou mandat prezidenţial.

Rămâne de văzut ce face Sarkozy după ce va redeveni ”un francez printre francezi”.

În 2008, declara, mai în glumă mai în serios, că, după cinci ani de mandat, i-ar plăcea să câştige bani mulţi, precum fostul preşedinte american Bill Clinton, care ”câştigă 150.000 de euro pe conferinţă”.

Oamenii din anturajul său nu cred că un om care şi-a petrecut practic mare parte din viaţă în politică se va retrage atât de uşor şi mizează pe o revenire a sa în 2017.

Ales preşedinte în 2007, la o diferenţă de 6% din voturi faţă de candidata socialistă Segolene Royal, Sarkozy a avut un mandat greu, mai ales că după doar un an a izbucnit criza economică şi financiară cu care Europa se confruntă încă.

Politicile sociale radicale, precum creşterea vârstei legale de pensionare, în 2010, de la 60 la 62 de ani au generat un val de nemulţumire în rândul populaţiei, în timp ce o parte dintre aliaţi i-au criticat stilul autoritar de conducere.

Chirac l-a criticat în memoriile sale, pentru că este o persoană "uşor iritabilă, care se pripeşte, înfumurată, care nu permite nicio îndoială, în special în ceea ce îl priveşte".

Fără îndoială cel mai mare obstacol în calea victoriei în alegeri a fost starea economiei franceze, care a primit o lovitură grea în ianuarie, când Standard&Poor's i-a scăzut ratingul de la AAA la AA+.

În cursul campaniei electorale, el a insistat pe ideea că, deşi alegătorii nu îl plac, este persoană potrivită pentru a lupta împotriva crizei economice.

După scăderea ratingului, acest argument a început să pălească.

În vara anului 2010, guvernul lui Sarkozy a lansat o campanie controversată de demolare a taberelor de romi şi de expulzare a sute de imigranţi români şi bulgari de origine romă. Măsurile au generat un val de indignare în UE.

În plus, o circulară a Ministerului de Interne, dată publicităţii, ordona ofiţerilor să vizeze în special romii în operaţiunile menite să asigure siguranţa cetăţenilor.

În iulie 2010, preşedintele Sarkozy a rostit un discurs vehement la Grenoble, în care acesta a dat asigurări că taberele de imigranţi ilegali vor dispărea, discurs ce a generat tensiuni cu România. Doi ani mai târziu, problema romilor nu a fost rezolvată.

Fiu al unui aristocrat ungur şi al unei avocate din Paris, Nicolas Sarkozy a intrat în politică la 19 ani.

La 28 de ani, este ales primarul oraşului Neuilly, la 34 de ani devine deputat, iar la 38 de ani obţine primul post ministerial. În 2004 a preluat conducerea partidului UMP.

Între 2002 şi 2005 a fost ministru de interne.