Neînţelegerile dintre Obama şi Bibi marchează vizita premierului israelian la Washington

“Liderii americani sunt îngrijoraţi în legătură cu securitatea ţării lor”, a afirmat luni Netanyahu. “Liderii israelieni sunt îngrijoraţi în legătură cu supravieţuirea ţării lor.”

Remarcile premierului israelian, făcute în prezenţa unui public prietenos la o conferinţă anuală a Comitetului SUA-Israel pentru Afaceri Publice (AIPAC), reprezintă actul de încălzire pentru discursul pe care Netanyahu îl va susţine marţi din Congresul american – o apariţie orchestrată de oponenţii politici ai lui Obama ce urmăresc să submineze poziţia şi eforturile Casei Albe în cadrul negocierilor nucleare cu Iranul.

Netanyahu a încercat să muşamalizeze neînţelegerile sale cu Obama, insistând că el nu se află la Washington pentru a manifesta o lipsă de respect faţă de preşedintele american şi adăugând că rapoartele media cu privire la o prăbuşire a legăturilor dintre SUA şi Israel “nu sunt doar premature, ci şi eronate.”

Remarcile premierului din Tel Aviv au fost însoţite de discursurile a doi consilieri de vârf ai lui Obama: ambasadorul american la ONU, Samantha Power şi consilierul american pentru probleme legate de securitatea naţională, Susan Rice.

În condiţiile în care secretarul de stat american John Kerry a deschis luni o nouă rundă de discuţii cu Iranul în Elveţia, Rice a declarat că SUA urmăreşte încheierea unui acord care va bloca toate căile prin care Iranul să poată construi o armă nucleară. Ea a mai afirmat că Obama menţine pe masă toate opţiunile pentru blocarea eforturilor Teheranului de a crea arme nucleare, adăugând că “un acord rău este mai rău decât lipsa oricărui acord.”

Totuşi, Rice a avertizat să nu se facă presiuni pentru atingerea unor rezultate improbabile, cum ar fi ca Iranul să renunţe complet la programul său intern de îmbogăţire a uraniului.

Negociatorii încearcă să ajungă la un acord înainte de expirare a termenului limită din martie. Oficialii americani au raportat un oarecare progres în vederea încheierii acelui acord, care va îngheţa programul nuclear al Iranului pentru cel puţin 10 ani, dar va permite iranienilor să îşi revină încet în viitor.

Kerry, care a discutat luni în Geneva cu ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif, a declarat că, în ciuda progresului, mai este o cale lungă pentru a se ajunge la rezultatul dorit. Kerry a avertizat, de asemenea, că orice comentare publică a detaliilor negocierilor actuale va îngreuna sarcina grupului de ţări P5 1 de a ajunge la o înţelegere cu Teheranul.

La rândul său, Obama a respins avertizările lui Netanyahu în legătură cu riscurile unui asemenea acord cu Iranul, susţinând că premierul israelian a mai acuzat că Teheranul nu va respecta acordul interimar semnat în 2013 şi că va obţine 50 miliarde de dolari sub forma uşurării sancţiunilor.

“Niciuna dintre ele nu s-a adeverit”, a declarat Obama într-un interviu cu Reuters.

În plus, Obama vede posibilitatea unui acord nuclear cu Iranul ca o componentă centrală a moştenirii sale în sectorul politicii externe – aşa cum Netanyahu consideră blocarea unui asemenea acord drept o componentă a moştenirii sale.

Deşi Obama şi Netanyahu nu s-au înţeles niciodată personal, ruptura provocată de problema iraniană a afectat şi mai mult relaţia lor. Casa Albă a criticat discursul pe care Netanyahu îl va susţine astăzi în Congresul american, susţinând că este o încălcare a protocolului diplomatic. Invitaţia făcută premierului israelian a fost lansată de preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA fără o consultare prealabilă a administraţiei Obama.

De asemenea, SUA a încetat să împărtăşească cu Israelul unele informaţii legate de discuţiile nucleare datorită temerilor că unii oficiali guvernamentali israelieni au divulgat anumite detalii care aruncă o lumină negativă asupra întregului proces de negociere. Unii oficiali americani se tem că Netanyahu ar putea utiliza acele detalii sensibile în discursul său de astăzi.

Obama şi alţii oficiali americani nu plănuiesc să se întâlnească cu Netanyahu în această săptămână, invocând ca motiv alegerile israeliene din 17 martie şi politica îndelungată a SUA de a evita să lase impresia că ar lua partea cuiva în cazul alegerilor din străinătate.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.