NATO trimite 3 observatori la exerciţiul militar Zapad. Alianţa doreşte un acces mai mare

Alianţa vestică NATO susţine că va trimite trei observatori în Belarus şi Rusia pentru a monitoriza viitorul exerciţiu militar Zapad-2017, dar a repetat apelurile ca cele două ţări să permită monitorizarea exerciţiului.
Steag NATO.
Steag NATO. (Getty Images)

Oana Lungescu, purtătoare de cuvânt a NATO, a declarat miercuri că alianţa militară occidentală va trimite un expert în Rusia pentru a participa la aşa-zisele “zile deschise vizitatorilor” asociate cu viitorul exerciţiu şi a confirmat că alţi doi reprezentanţi vor fi trimişi în Belarus.

Lungescu a precizat că, în timp ce alianţa militară vestică apreciază invitaţiile, regulile internaţionale cer ca Moscova şi Minsk să permită un acces mai mare observatorilor.

Pe baza reglementărilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cunoscute sub numele de Documentul de la Viena, ţările care desfăşoară exerciţii militare care implică peste 13.000 de soldaţi trebuie să anunţe celelalte ţări în avans şi să fie deschise observatorilor.

Moscova şi Minsk susţin că la exerciţiul Zapad (Occident), care va avea loc în perioada 14-20 septembrie în Belarus şi în câteva zone în vestul Rusiei, vor participa aproximativ 12.700 de soldaţi.

Dar, oficiali şi experţi militari occidentali au afirmat că numărul real al soldaţilor implicaţi ar putea fi mult mai mare, unii susţinând că ar putea ajunge chiar la 100.000 de soldaţi.

Şi există speculaţii că Rusia ar putea folosi exerciţiul ca o acoperire pentru a ocupa Belarusul sau pentru o ofensivă împotriva unor state NATO sau a Ucrainei, lucru pe care Moscova l-a negat cu tărie.

Lungescu a afirmat că Documentul de la Viena permite observatorilor “să fie informaţi în legătură cu scenariul şi progresul exerciţiului, să aibă oportunităţi de a discuta individual cu soldaţii în ceea ce priveşte exerciţiul şi să efectueze zboruri de monitorizare a zonei unde are loc exerciţiul”.

“Rusia şi Belarus, în schimb, aleg o abordare selectivă care nu este suficientă”, a adăugat ea. “O astfel de evitare a transparenţei obligatorii doar ridică întrebări în legătură cu natura şi scopul exerciţiului”.

Moscova a precizat că temerile Occidentului privind exerciţiul Zapad 2017 sunt nefondate, susţinând că exerciţiul este “pur defensiv” şi nu prezintă nicio ameninţare pentru vecinii Rusiei, NATO sau pentru Occident.

Adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Fomin, a declarat marţi că politicienii şi organizaţiile media din Occident “au răspândit mituri despre o ameninţare rusească” legată de exerciţiul Zapad, adăugând că “niciuna dintre aceste teorii paradoxale nu are ceva în comun cu realitatea”.

Rusia desfăşoară exerciţiul Zapad la fiecare patru ani, iar Belarus a invitat observatori din şapte ţări la exerciţiul din septembrie.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei săptămâna trecută să nu “folosească breşe” pentru a creşte numărul de soldaţi implicaţi în Zapad în timp ce ţine observatorii la distanţă.

NATO invită de regulă Rusia să supravegheze exerciţiile militare ca o măsură de întărire a încrederii, a declarat Stoltenberg, adăugând că “Rusia nu a invitat niciodată, de la sfârşitul Războiului Rece, un aliat NATO ca observator la vreunul dintre exerciţiile sale”.

În Polonia, în 25 august, Stoltenberg a declarat că NATO va monitoriza îndeaproape cursul acestui exerciţiu şi că Rusia şi Belarus ar trebui să “respecte obligaţia de a fi transparente”.

Belarus se învecinează cu Polonia, Lituania şi Letonia, care sunt membre NATO, precum şi cu Ucraina. Zona în care va avea loc Zapad 2017 include de asemenea enclava rusă Kaliningrad, care este situată între Polonia şi Lituania în Marea Baltică.

Acţiunile militare ale Rusiei în Ucraina au amplificat temerile privind intenţiile Moscovei în statele membre NATO, în special în unele foste republici sovietice sau foste state satelit ale Uniunii Sovietice.

Rusia a ocupat şi anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi a ales să susţină separatiştii din estul Ucrainei în lupta lor cu trupele guvernamentale ale Kievului. În conflictul izbucnit în aprilie 2014, peste 10.000 de persoane au fost ucise până în prezent.

Aceste acţiuni au determinat NATO să îşi intensifice sistemele de apărare pe flancul său estic.

SUA a trimis marţi avioane de luptă suplimentare pentru a patrula spaţiul aerian de deasupra statelor baltice, a afirmat Ministerul lituanian al Apărării. Şapte avioane de luptă F-15 au aterizat la baza aeriană militară Siauliai din nordul Lituaniei.

Cele şapte avioane au fost trimise la o zi după ce NATO a anunţat că cele patru grupuri multinaţionale ale sale de luptă, situate în cele trei state baltice şi în Polonia cu un total de aproximativ 4.500 de soldaţi, sunt acum “pe deplin operaţionale”.

NATO a susţinut că acele grupuri reprezintă “o forţă defensivă şi de descurajare” care a fost creată ca un răspuns la faptul că “Rusia a folosit forţa împotriva vecinilor săi şi şi-a consolidat prezenţa militară în regiunea Baltică şi în afara ei”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe