Muzeul Mediteranei din Lampedusa, dedicat tragediei migranţilor

Expoziţia din Lampedusa este un tribut adus victimelor migraţiei, reflectând, totodată, responsabilitatea socială şi generozitatea de care au dat dovadă oamenii din Lampedusa. Până acum, în acest an, 2510 refugiaţi au murit în Marea Mediterană.
Pictura ""Cupidon dormind" de Caravaggio, expusă la Muzeul Mediteranei din Lampedusa, Italia
Pictura ""Cupidon dormind" de Caravaggio, expusă la Muzeul Mediteranei din Lampedusa, Italia (Twitter.com)

În Lampedusa, inima migraţiei, s-a deschis săptămâna trecută Muzeul dialogului şi al încrederii. Acest titlu simbolic reflectă speranţa şi importanţa specială dată acestei expoziţii, ce cuprinde lucrări din ţările mediteraneene: Italia, Spania, Franţa şi Tunisia, ţară situată la doar 113 kilometri de Lampedusa - o insulă care este o punte de legătură între Africa şi Europa.

Pe 3 octombrie 2016 se împlinesc 3 ani de la tragicul naufragiu de lângă Lampedusa, ce a surprins o lume întreagă. Azi, mai mult ca niciodată, e necesar să ne amintim că trebuie să protejăm persoanele şi nu frontierele.

Bijuteria expoziţiei din Lampedusa, inaugurată de către Preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, este „Cupidon dormind”, celebra lucrare a pictorului italian Caravaggio, simbol al speranţei, ce aminteşte de Aylan - copilul sirian înecat pe o plajă din Turcia.

„Cupidon dormind” reprezintă geniul lui Caravaggio fără aripi, fără arc şi săgeţi. Reaminteşte şi evocă copilul sirian, Aylan Kurdi, în vârstă de trei ani, înecat pe plaja din Bodrum. Inevitabil, astăzi, memoria sa este un simbol al epavelor, războaielor, al fugarilor şi al mizeriei, pe care Lampedusa o cunoaşte foarte bine: locuitorii insulei au primit mii de naufragiaţi şi a fost propusă de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Pace.

Mesaj de speranţă şi solidaritate

Piesa "Cupidon dormind", pictată de Caravaggio, în 1608, în Malta - unde artistul a fost în exil, a fost împrumutată de la Galeriile Uffizi din Florenţa. Directorul Eike Schmidt consideră că "somnul heruvimilor" (o altă interpretare a tabloului - Cupidon sau heruvim) revine în ''apele'' sale de origine şi este un simbol de bun-venit şi speranţă, evocându-l pe micul Aylan:

"Arta ne face să reflectăm asupra unei tragedii contemporane, având puterea de a ne trezi conştiinţa. În plus, ca şi în cele mai vechi timpuri, somnul a fost considerat fratele morţii; subiectul picturii (moartea - n.r.) ne ajută, de asemenea, să nu uităm prezenţa sa ameninţătoare.

"Cupidon dormind", în contextul expoziţiei, nu vrea să fie doar un moment trist, ci trebuie să devină un semn de speranţă şi iubire. Nu a fost o coincidenţă faptul că pictorul italian s-a inspirat dintr-o tipologie care exista în Grecia antică, şi îl reprezintă pe Eros - zeul iubirii, dormind. Amorul ca subiect artistic are o largă tradiţie, de aceea mai este prezentat şi ca o putere vitală ce sparge barierele egoismului, indiferenţei, pentru a sprijini refugiaţii care fug disperaţi de războaie, tortură şi moarte", notează directorul Galeriilor Uffizi, explicând prezenţa capodoperei lui Caravaggio în expoziţie.

Ziua memoriei

Noul muzeu îşi propune să facă din artă un instrument de integrare şi, totodată, să construiască o punte culturală în Marea Mediterană, descoperind rădăcini comune. Tema noului muzeu este urarea de bun venit, pe lângă desenele reprezentând copii ce sosesc pe coastele italiene şi care au fost în măsură să redea cu ingeniozitate drama migraţiei.

Muzeul Mediteranei este situat lângă Muzeul Arheologic şi expune opere ce au fost împrumutate de la diferite muzee, având şi o secţiune de obiecte recuperate din mare. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 3 octombrie 2016, zi rămasă în memoria tuturor celor din Lampedusa: pe 3 octombrie 2013 au murit, la câţiva metri de insulă, 368 de migranţi într-un naufragiu. Pentru ca această zi să nu fie uitată, se doreşte să fie instituţionalizată ca Ziua memoriei.