Muşamalizarea adevărului despre COVID: 19 întrebări la care trebuie să răspundem

Anthony Fauci în faţa Congresului SUA - 15 aprilie 2021 (Amr Alfiky/Pool/AFP via Getty Images)
Justin Hart via 'Rational ground' substack
27.11.2024

Vă amintiţi când „experţii” ne tot spuneau ce să facem în timpul COVID? Se pare că au înţeles cam totul greşit, dar într-un mod uimitor, afirmă Justin Hart într-un articol via 'Rational ground' substack.

Vorbim de 19 lucruri majore pe care le-au greşit complet, de la modul în care virusul se răspândeşte la faptul dacă măştile funcţionează cu adevărat (atenţie mare: acele măşti de pânză erau practic accesorii de modă).

Dr. Fauci este "sfântul" patron al politicilor TERIBILE COVID.

S-a înşelat în foarte multe privinţe. Este timpul să punem lucrurile la punct...

A spus ceva corect?

  1. Originea bolii - greşită
  2. Transmiterea - greşită
  3. Răspândirea asimptomatică - greşită
  4. Testarea PCR - greşită
  5. Rata mortalităţii - greşit
  6. Lockdown-uri - greşit
  7. Declanşatori comunitari - greşit
  8. Închiderea afacerilor - greşit
  9. Închiderea şcolilor - greşit
  10. Punerea în carantină a celor sănătoşi - greşit
  11. Impactul asupra tinerilor - greşit
  12. Supraîncărcarea spitalelor - greşit
  13. Bariere din plexiglas - greşit
  14. Distanţare socială - greşit
  15. Răspândirea în aer liber - greşit
  16. Măşti - greşit
  17. Impactul variantei - greşit
  18. Imunitatea naturală - greşită
  19. Eficacitatea vaccinului - greşită
  20. Leziunile provocate de vaccinuri - greşite

Anul trecut, Norfolk Group a lansat un document exploziv care prezintă toate aceste eşecuri. Şi nu este doar o "analiză de după meci" - au dovezile. Studii reale care arată cum imunitatea naturală a fost de fapt legitimă (în timp ce Fauci pretindea că nu există), date care dovedesc că şcolile ar fi putut rămâne deschise ( Suedia) şi dovezi că poate, doar poate, închiderea oamenilor sănătoşi în casele lor nu a fost strategia strălucită pe care au susţinut-o.

Ascultaţi, nu sunt aici pentru a spune „V-am spus eu” (bine, poate puţin), dar trebuie să vorbim despre asta. Pentru că, dacă nu învăţăm din cât de mult au greşit „experţii” noştri, nu facem decât să cerem repetarea situaţiei data viitoare. Şi sincer? Nu cred că vreunul dintre noi poate face faţă unei alte runde de teatru cu plexiglas şi mască dublă.

Să analizăm exact cum au greşit şi, mai important, de ce au continuat să dubleze chiar şi atunci când dovezile spuneau altceva. Puneţi-vă centurile - aceasta se anunţă a fi o călătorie sălbatică prin cea mai mare minciună de sănătate publică din istoria modernă.

Acestea sunt întrebările la care VREM răspuns!

Transmitere

  1. De ce au insistat oficialii asupra protocoalelor de transmitere la suprafaţă, în condiţiile în care dovezile arătau o răspândire în principal respiratorie?
  2. De ce spitalele nu au evaluat din timp modelele de transmitere pentru a fundamenta politica?
  3. De ce CDC nu a efectuat studii asupra tiparelor reale de transmitere în şcoli şi la locul de muncă?
  4. De ce s-a pus un accent exagerat pe transmiterea în aer liber, în ciuda dovezilor minime?
  5. De ce nu au fost prioritizate studiile privind transmiterea pentru a orienta politicile bazate pe dovezi?

Răspândirea asimptomatică

  1. Ce dovezi au susţinut afirmaţia că răspândirea asimptomatică a fost un factor major?
  2. De ce au subliniat oficialii din domeniul sănătăţii răspândirea asimptomatică fără date solide?
  3. De ce au fost irosite resurse pentru testarea persoanelor asimptomatice, în timp ce acestea ar fi putut fi concentrate pe cazurile simptomatice?
  4. Cum a afectat încrederea publicului accentul pus pe răspândirea asimptomatică atunci când dovezile nu o susţineau?
  5. Ce date există de fapt cu privire la ratele de transmitere asimptomatice (vs. presimptomatice) reale?

Testele PCR

  1. De ce a insistat CDC să îşi dezvolte propriul test în loc să îl utilizeze pe cel al OMS?
  2. De ce nu au fost standardizate sau raportate valorile pragului ciclului?
  3. De ce au utilizat laboratoarele praguri de ciclu de până la 40, în condiţiile în care acestea au condus la rezultate fals pozitive?
  4. De ce nu s-a acordat prioritate testelor PCR pentru populaţiile cu risc ridicat încă de la început?
  5. Cum au afectat pragurile înalte de ciclu ("cycle thresholds" / CT) numărul de cazuri şi deciziile politice?

Rata de mortalitate

  1. De ce ratele de letalitate ale infecţiilor nu au fost stratificate corespunzător pe grupe de vârstă încă de la început?
  2. De ce nu s-a făcut distincţia între decesele „cu COVID” şi cele „de la COVID”?
  3. Cum au afectat ratele de mortalitate exagerate percepţia publică şi politică?
  4. De ce nu au fost comunicate în mod clar ratele exacte ale mortalităţii stratificate în funcţie de vârstă?
  5. Cum a afectat prezentarea eronată a ratelor de mortalitate încrederea publicului?

Lockdown-urile

  1. De ce au fost implementate izolările fără o analiză cost-beneficiu?
  2. De ce au fost ignorate daunele izolării (sănătate mintală, asistenţă medicală întârziată etc.)?
  3. Care sunt dovezile care susţin eficienţa izolărilor?
  4. De ce nu au fost încercate mai întâi măsuri de protecţie mai puţin restrictive?
  5. Câte decese în exces au fost cauzate de politicile de izolare?
  6. De ce nu au fost luaţi în considerare factorii regionali / sezonieri în deciziile de închidere?

Factorii declanşatori comunitari

  1. De ce au fost utilizate numere arbitrare de cazuri pentru a declanşa restricţiile?
  2. De ce nu s-a acordat prioritate măsurătorilor capacităţii spitaliceşti în detrimentul numărului de cazuri?
  3. Cum au fost stabilite pragurile de declanşare la nivelul comunităţii?
  4. De ce nu au fost ajustate mecanismele de declanşare pe baza nivelurilor reale de risc?
  5. De ce nu au fost stabilite criterii clare pentru ridicarea restricţiilor?

Închiderea întreprinderilor

  1. Care sunt dovezile care susţin închiderea micilor întreprinderi în timp ce marile magazine rămân deschise?
  2. De ce nu au fost încercate limitele de ocupare înainte de închiderea completă?
  3. Câte întreprinderi au fost distruse în mod inutil?
  4. De ce impactul economic nu a fost pus în balanţă cu beneficiile minime pentru sănătate?
  5. Ce date au susţinut eficienţa închiderii întreprinderilor?

Închiderea şcolilor

  1. De ce au fost închise şcolile, în pofida dovezilor iniţiale privind riscul scăzut pentru copii?
  2. De ce SUA a ignorat datele din şcolile europene care au rămas deschise?
  3. De ce nu au fost luate în considerare daunele asupra dezvoltării/educaţiei copiilor?
  4. Cum a afectat închiderea şcolilor sănătatea mintală şi rata sinuciderilor în rândul tinerilor?
  5. De ce nu a fost examinată influenţa sindicatelor profesorilor asupra deciziilor de închidere?
  6. Ce dovezi au susţinut afirmaţiile conform cărora şcolile erau vectori majori de transmitere?

Punerea în carantină a celor sănătoşi

  1. De ce a fost implementată carantina în masă fără precedent sau dovezi?
  2. De ce nu au fost încercate în schimb măsuri de protecţie specifice?
  3. Care a fost analiza cost-beneficiu a punerii în carantină a grupurilor cu risc scăzut?
  4. Cum a afectat carantina în masă sănătatea mintală?
  5. De ce nu s-a acordat prioritate în schimb populaţiilor vulnerabile?

Impactul asupra tinerilor

  1. De ce nu au fost luate în considerare efectele asupra dezvoltării copiilor?
  2. Cum a afectat izolarea sănătatea mintală şi rata sinuciderilor?
  3. Care au fost pierderile educaţionale cauzate de învăţarea la distanţă?
  4. De ce nu au fost păstrate sporturile/activităţile pentru bunăstarea tinerilor?
  5. Cum au afectat măştile/distanţarea dezvoltarea socială?
  6. Care a fost impactul asupra sănătăţii mintale şi dezvoltării studenţilor?

Suprasolicitarea spitalelor

  1. De ce nu au fost elaborate protocoale de tratament precoce pentru a preveni spitalizările?
  2. De ce au fost construite spitale de campanie, dar nu au fost folosite niciodată?
  3. Cum au afectat mesajele privind „aplatizarea curbei” pregătirile pentru spitale?
  4. De ce nu au fost protejate populaţiile vulnerabile pentru a preveni spitalizările?
  5. Care a fost utilizarea reală a capacităţii spitaliceşti faţă de cea preconizată?

Bariere din plexiglas

  1. Ce dovezi au susţinut eficacitatea barierelor?
  2. De ce nu au fost luate în considerare modelele de circulaţie a aerului?
  3. Cum au afectat barierele ventilaţia?
  4. Care a fost raportul cost-beneficiu al instalării barierelor?
  5. De ce nu au fost actualizate recomandările privind barierele atunci când s-a demonstrat ineficienţa acestora?

Distanţarea socială

  1. Care sunt dovezile care susţin distanţa de 2,5 metri?
  2. De ce nu a fost ajustată distanţa în funcţie de ventilaţie/mască/context?
  3. Cum au afectat normele arbitrare privind distanţa întreprinderile/şcolile?
  4. De ce distanţa de 1 metru nu a fost considerată adecvată mai devreme?
  5. Ce cercetări au susţinut cerinţele de distanţare în exterior?

Răspândirea în aer liber

  1. De ce au fost restricţionate adunările în aer liber, în ciuda riscului minim de transmitere?
  2. De ce au fost închise plajele/parcurile?
  3. De ce nu au fost încurajate activităţile în aer liber ca alternative mai sigure?
  4. Cum au afectat restricţiile în aer liber sănătatea mentală/fizică?
  5. Ce dovezi susţineau folosirea măştilor în aer liber?

Masca

  1. De ce au fost puse în aplicare mandatele de mascare fără dovezi RCT?
  2. De ce nu au fost luate în considerare potenţialele efecte nocive ale mascării copiilor?
  3. De ce au fost promovate măştile de pânză în ciuda ineficienţei lor?
  4. Cum au afectat măştile învăţarea/dezvoltarea copiilor?
  5. De ce nu au fost actualizate politicile privind măştile atunci când studiile au arătat beneficii limitate?
  6. De ce imunitatea naturală nu a fost luată în considerare în politicile privind măştile?

Impactul variantelor

  1. De ce au fost utilizate variantele pentru a justifica continuarea restricţiilor?
  2. Cum au afectat temerile legate de variante încrederea în vaccinuri?
  3. De ce nu au fost ajustate politicile pentru variantele mai blânde?
  4. Cum au afectat mesajele privind variantele încrederea publicului?
  5. De ce nu au fost luate în considerare modelele sezoniere în proiecţiile variantelor?

Imunitatea naturală

  1. De ce a fost ignorată imunitatea naturală în deciziile politice?
  2. De ce li s-a cerut persoanelor recuperate să se vaccineze?
  3. De ce imunitatea naturală nu a fost studiată mai amănunţit?
  4. Cum a afectat ignorarea imunităţii naturale încrederea publică?
  5. De ce au fost ignorate studiile privind imunitatea naturală din alte ţări?

Eficacitatea vaccinului

  1. De ce nu au fost calificate corespunzător afirmaţiile iniţiale privind eficacitatea?
  2. De ce nu a fost comunicată mai devreme scăderea eficacităţii?
  3. Cum a afectat încrederea publicului supraevaluarea eficacităţii?
  4. De ce nu au fost urmărite în mod corespunzător cazurile de descoperire?
  5. De ce au fost promovate rapeluri fără dovezi clare ale beneficiilor?

Reacţii adverse ale vaccinului

  1. De ce evenimentele adverse nu au fost urmărite/investigate în mod corespunzător?
  2. De ce au fost minimalizate sau ignorate reacţiile adverse provocate de vaccinuri?
  3. Cum a afectat interpretarea datelor VAERS încrederea publicului?
  4. De ce nu au fost efectuate analize risc-beneficiu pe categorii de vârstă?
  5. De ce nu au fost investigate mai amănunţit semnalele de avertizare timpurie?
  6. Cum a afectat ignorarea reacţiilor adverse încrederea în vaccinuri?

Avem MULTE de făcut şi, DIN FERICIRE, s-ar putea să avem oameni la conducere care sunt dispuşi să pună aceste întrebări!.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor