Mugur Isărescu: Deprecierea leului îngreunează relansarea economică a României

În cadrul dezbaterii de joi, de la sediul Băncii Naţionale Române (BNR), despre problemele actuale cu care se confrunta România din punct de vedere economic, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că procesul de relansare economică, bazat pe exporturi, este îngreunat de deprecierea leului din ultima perioadă.

“Nu degeaba plâng exportatorii. Lor le trebuie mai degrabă predictibilitate. Dacă vrei ca deprecierea să ducă la creştere economică prin exporturi trebuie să ţii cont şi de structura economiei. Nu văd această situaţie în România”, a declarat Mugur Isărescu.

În cadrul mesei rotunde la care au fost prezenţi şi specialişti din domeniul financiar-bancar, guvernatorul BNR a oferit explicaţii despre derapajul din ultima săptămână al monedei naţionale. De asemenea, potrivit acestuia, analiştii economici care consideră că deprecierea cursului ar duce la creşterea competitivităţii se înşeală. Cursul valutar nu poate duce la stimularea şi sporirea competitivităţii, ci, în cel mai bun caz, poate regla unele dezechilibre macroeconomice, atunci când nu ai există alte instrumente viabile.

Din punctul de vedere al guvernatorului, abordarea Băncii Naţionale de a menţine cursul la un oarecare echilibru a fost corectă, în ciuda faptului că unii consideră cursul supraevaluat din cauza intervenţiilor BNR.

“Datorită intervenţiilor BNR, cursul este supraevaluat. Am respectat o regulă strictă: am vândut în piaţă ceea ce am cumpărat de la Ministerul de Finanţe. Cred că preocuparea noastră de a păstra un echilibru în ceea ce priveşte cursul de schimb a fost o abordare corectă. Intervenţiile BNR pe piaţa valutară au respectat o regulă strictă, practic a fost vândut pe piaţă ceea ce a împrumutat Ministerul Finanţelor Publice de pe pieţele externe pentru a finanţa deficitul guvernamental”, a notat Isărescu.

Florin Cîţu: Inflaţia nu poate ajuta la relansarea economiei

Prezent joi la dezbaterea pe teme economice, analistul economic Florin Cîţu, a reiterat ideile prezentate de guvernatorul BNR despre lipsa de funcţionalitate a utilizării cursului ca mijloc de relansare a economiei româneşti. Dovadă a acestui lucru este că în ultimii ani, cursul a trecut printr-un proces de depreciere constantă, iar economia a stagnat. În plus, acesta a afirmat că nici inflaţia nu poate fi utilizată ca instrument de relansare economică.

“Nici inflaţia nu este un instrument care să poată fi folosit în acest sens. Atâta timp cât economia creşte sub potenţial, inflaţia nu poate ajuta la relansarea economiei. Relaţia este inversă: inflaţia este dată de dinamica economiei” a precizat Florin Cîţu.

În discursul său economistul Florin Cîţu a afirmat că în ţările dezvoltate statul este puţin prezent în economie, faţă în ţările în curs de dezvoltare. “Nu mai este foarte mult loc pentru folosirea politicilor monetare pentru susţinerea relansării creşterii economice” a declarat analistul economic Florin Cîţu.

Dan Armean: Pe termen lung austeritatea nu este o carte câştigătoare

Dan Armean, profesor universitar de la Catedra de Finanţe, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE, a susţinut că măsurile de austeritate în România nu au condus la o creştere economică semnificativă şi sustenabilă.

“Pe termen lung austeritatea nu este cartea câştigătoare. Cred că măsurile de austeritate trebuie însoţite de alte măsuri. România trebuie să facă o analiză structurală pentru a se pune un diagnostic clar, pentru a putea oferi medicaţia potrivită. Creşterea economică din ţara noastră a fost dată de un factor conjunctural, nu structural. Factorul uman de creştere economică a fost sacrificat prin măsurile de austeritate ce au fost luate. Avem decalaje de competitivitate faţă de alte state membre ale Uniunii Europene. Economia românească este dezarticulată pentru că nu avem o coloană vertebrală, ce ar trebui reprezentată de întreprinderile mici şi mijlocii”, a declarat Dan Armean.

Totodată, Armean consideră că în România măsurile de austeritate aplicate, deşi au fost bine gândite, nu au fost bine puse în practică, în concordanţă cu realitatea economică în care se află ţara. Pe deasupra, acesta este de părere că România are mare nevoie de capital autohton.

“Ponderea capitalului privat în România este mai mare decât cea a capitalului autohton. Capitalul autohton din segmentul bancar are avantajele şi dezavantajele lui. Pe de o parte putem beneficia de finanţări, pe de alta dezanvantajele au fost amplificat de criza economică. De asemenea, s-au dezvoltat domenii neproductive şi s-au utilizat dobânzi foarte mari, comparativ cu alte ţări mai productive. În România este necesară atragerea capitalului autohton şi de finanţare prin creditare. Avem nevoie de bănci solide, mari, cu capital privat. În concluzie, mare parte din măsurile aplicate la nivel teoretic nu au fost bine ancorate în realitate, deoarece nu au ţinut cont de efectul economic, care a fost contrar”, a completat profesorul universitar.

Vlad Muscalu-ING: Dacă nu vor creşte în mod deosebit veniturile, inflaţia va continua să crească

Vlad Muscalu, Senior Economist la ING Bank, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea economică în această perioadă şi faţă de poziţia României în zona euro. Principala problemă cu care se confruntă ţara este creditarea din sectorul privat. Pentru ca ţara să înregistreze o creştere economică la potenţialul ei ar trebui să existe reforme în sectorul public şi nu în cel privat, ca în trecut.

“Cât timp noi nu vedem o reformă clar exprimată în sectorul public, noi suntem foarte îngrijoraţi. De asemenea, inflaţia reprezintă o problemă serioasă, iar dacă nu vor creşte în mod deosebit veniturile, inflaţia va continua să crească”, a notat Vlad Muscalu.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank a susţinut că, deoarece în România să se simtă creşterea economică, trebuie ca investiţiile publice să fie făcute din fonduri europene, nu din cele proprii.

“Am cheltuit peste 30 de miliarde de euro în investiţii publice, iar rezultatele nu s-au prea văzut. Ar trebui ca investiţiile publice să se facă din fonduri europene, nu din bani proprii, dar adevărul este că nu suntem în stare să luăm bani europeni. Cheltuielile din fonduri proprii cresc rapid şi nu ştim să le suplinim cu bani europeni. Dacă nu atragem fonduri europene ne-am autocondamnat. Pentru ca numărul investiţiilor străine să crească trebuie să existe predictabilitate, iar TVA-ul trebuie să scadă. Procesul investiţiilor din zona bancară este unul care va dura ani de zile”, a declarat economistul şef de la Raiffeisen Bank.

Ministru delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar consideră că există investitori, dar că în 2011 ei n-au fost lăsaţi să investească.

“Există bani şi investitori, dar am greşit în trecut că nu i-am lăsat să investească. România are o economie cu mult diferită faţă de blocul european. Este bine că suntem în acorduri cu FMI şi cu Uniunea Europeană. Avem o ţară bogată, cu resurse subterane şi supraterane neexploatate. Fondurile europene nu le duci în direcţia voii ţării, ci în cea în care au dost decise să fie investite”, a completat Lucian Isar.

Premiile de excelenţă BNR

După încheierea dezbaterilor din cadrul celei de-a zecea ediţii a conferinţelor organizate de Finmedia, sub titlul “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, au fost acordate şase premii de excelenţă celor care au luat parte timp de un deceniu la masa rotundă, la BNR.

Iată şi lista câştigătorilor:

- Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)
- Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef la Raiffeisen Bank
- Sergiu Oprescu, preşedinte Alpha Bank
- Moisa Altar, fondatorul Şcolii de Excelenţă DOFIN
- Mugur Isărescu, Guvernator BNR

La dezbaterile economice de la sediul BNR au participat Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, Florin Cîţu, analist economic, Vlad Muscalu, senior economist ING Bank, Dan Armean, profesor universitar doctor, Catedra de Finanţe, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE. Alături de aceştia însă, la masa dezbaterilor se mai află: Florian Libocor, economist şef în cadrul BRD, Melania Hăncilă, economist şef Volksbank, Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank, Cătălina Molnar, economist şef RBS, Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, Ella Kallai economistul şef al Alpha Bank şi analistul economic Aurelian Dochia.