MŢR a lansat Muzeul virtual al Copilăriei, primul de acest gen în România

Directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MŢR), Virgil Niţulescu, a anunţat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, lansarea primul Muzeu virtual al Copilăriei, al cărui tur virtual este gratuit şi care are în componenţa sa opt săli, fiind realizat în patru limbi.

La evenimentul ce a marcat lansarea Muzeului virtual al Copilăriei au participat Virgil Niţulescu, directorul general al MŢR, Vladimir Simon, vicepreşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Ioana Popescu, coordonatorul de proiect şi Anamaria Iuga, asistent de proiect, amândouă reprezentante ale MŢR.

Unic în România, Muzeul Virtual al Copilăriei, este rezultatul proiectului „Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi Patrimoniu“, derulat, timp de aproximativ doi ani, de MŢR în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR), Muzeul din Lebork din Polonia şi Asociaţia Artees - Association pour la Promotion de l’education des enfants din Paris, Franţa.

Proiectul este cofinanţat de Comisia Europeană (CE) prin Programul Cultura 2007-2013.

Muzeul virtual va fi disponibil în patru limbi, română, engleză, franceză şi polonă şi cuprinde opt săli intitulate "Ivirea. Dinspre duhuri spre Duh", "Lumea mică a celui mic", "Lucruri mici pentru nevoi mari", "Descoperirea lumii, acasă şi la şcoală", "Relaţia cu lumea mare", "De-a Facerea lumii. Jocuri şi jucării", "Folosirea lumii" şi "Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu".

“Ideea proiectului nostru s-a născut tocmai din dorinţa de a aşeza în context european manifestarea acestor diferenţe şi totodată, de a marca percepţia lor şi atitudinile pe care le generează. Pentru aceasta, ne-am propus să parcurgem următoarele etape: descoperirea şi cercetarea unor colecţii private de obiecte, printr-o abordare antropologică; organizarea de ateliere de memorie orală pentru copii şi vârstnici; organizarea unei expoziţii-semnal itinerante în Europa; implicarea voluntarilor în toate etapele proiectului.

Cea mai mare provocare a fost realizarea unui muzeu atotcuprinzător al copilăriei, fie el şi virtual, dacă ne gândim că cele mai multe instituţii europene cu profil similar se concentrează doar asupra unor capitole atent circumscrise ale temei, cum ar fi jocurile şi jucăriile, inventarul de obiecte casnice etc. Am documentat probleme foarte diverse, cum ar fi numele copilului, educaţia, sărbătorile, textele orale destinate lor, ca şi cele create de ei, bolile şi vindecările, hainele şi hrana, alături de jocurile şi jucăriile tradiţionale, sau de dezbaterile contemporane asupra tuturor acestor capitole”, scriu coordonării proiectului pe pagina oficială a Muzeului virtual al Copilăriei.

Vicepreşedintele ICR: Am asigurat jumătate din finanţarea proiectului, cu suma de 40.000 de euro

Întrebat de un reporter Epoch Times care a fost valoarea totală a finanţării Muzeului virtual al Copilăriei, Vladimir Simon, vicepreşedintele Institutului Cultural Român, a precizat că “ICR a participat cu vreo 40.000 de euro în doi ani de zile şi un pic peste 30.000 de euro au venit deja în contul ICR de la Comisia Europeană prin MŢR”.

“În principiu, fiecare co-organizator stabileşte împreună cu coordonatorul, care de data aceasta a fost Muzeul Ţăranului Român (MŢR), care este contribuţia sa financiară, care este contribuţia sa în evenimente şi în conţinutul proiectului şi care sunt resursele pe care trebuie să le primească din bugetul pe care îl pune la dispoziţie Comisia Europeană.

De regulă se merge pe 50% fiecare. Deci ICR a participat cu vreo 40.000 de euro în doi ani de zile şi un pic peste 30.000 de euro au venit deja în contul ICR de la Comisia Europeană prin MŢR. Acesta este sistemul.

Administratorul proiectului este coordonator întotdeauna şi el distribuie şi sarcinile, răspunde şi în faţa Comisiei Europene de realizarea proiectului şi, de asemenea, coordonează activitatea aşa-zişilor tuturor co-organizatorilor, cum a fost şi ICR”, a declarat Vladimir Simon, pentru Epoch Times.

Totodată, vicepreşedintele ICR a adăugat că Muzeul virtual al Copilăriei face parte din proiectele realizate prin accesarea fondurilor europene în exerciţiul financiar 2007-2013, “dar este un aşa numit proiect de cooperare (…) în care trebuie să existe un coordonator dintr-o ţară europeană plus alţi doi, cel puţin doi co-organizatori din alte două state”.

“Este un aşa numit proiect de cooperare, deci un proiect care se derulează pe doi ani, pe maximul 24 de luni, în care trebuie să existe un coordonator dintr-o ţară europeană plus alţi doi, cel puţin doi co-organizatori din alte două state. De această dată, aceste două ţări au fost Franţa şi Polonia, dar nu sunt numai ţări din Uniunea Europeană, au acces la program şi state din afara UE, cum ar fi Turcia, Albania, Serbia, etc.”, a explicat, pentru Epoch Times, Vladimir Simon.