Moldova, afectată de sclavagismul "modern"

Sclavia este o condiţie de care suferă 30 de milioane de oameni pe glob. Sclavia modernă, susţinută de corupţie şi s-a întins ca o plagă în ţările fostului bloc comunist şi în Asia. O relevă un studiu al organizaţiei neguvernamentale „Walk Free” (Liber să te mişti), care a dat publicităţii pentru prima oară un Index Global al Sclaviei.

Cifrele sunt înspăimântătoare şi releva o faţetă prea puţin onorantă a civilizaţiei secolului XXI: în jur de 30 de milioane de persoane de pretutindeni trăiesc în condiţii de sclaviei, sunt traficaţi pentru sex sau muncă forţată, sunt lipsiţi de acte de identitate, sunt legaţi de alte persoane prin datorii sau chiar se nasc în astfel de condiţii de dependenţă.

Pe continentul nostru, relevă Europa liberă, sclavia este un o plagă ce afectează cel mai grav ţările fostului bloc comunist, unde corupţia endemică şi sărăcia au dus la traficarea omului, statul ţinând cel mai adesea ochii închişi, sau, punându-se, adesea, în postura de agresor.

Europa Liberă a prezentat o sinteză a interviului acordat de realizatorul studiului, profesorul Kevin Bales, redacţiei tadjikă a Europei Libere despre amploarea sclaviei în ţările fostului bloc comunist.

Există aproximativ 30 de milioane de sclavi în lume, a explicat profesorul Bales, co-fondator şi fost preşedinte al organizaţiei americane „Eliberaţi Sclavii”, filială a celei mai vechi organizaţii pentru drepturile omului din lume, „Internaţionala împotriva Sclaviei” şi este important să ştim câţi oameni trăiesc în condiţii de sclavie şi unde ca să putem combate problema eficient, este de părere Kevin Bales. „Sclavia este ca o boală şi de aceea trebuie să strângi date, trebuie să o cercetezi, ca după aceea să găseşti un leac.”, a explicat profesorul Bales.

Una dintre ţările grav atinse de "boala" sclaviei "moderne" este Republica Moldova, fostă parte a U.R.S.S., reiese din studiul lui Bales. Moldova este, la nivel global, a şasea ţară „furnizoare” de „sclavi moderni”. În jur de 33.000 de persoane din Moldova sunt primate de libertate şi forţate să muncească sau să se prostitueze, informează Europa Liberă. Aserviţi economic sau privaţi de acte, sub ameninţare şi pază, moldovenii muncesc în condiţii de sclavie în Rusia, Ucraina, Germania sau Statele Unite.

Rusia se află pe locul şase în lume în topul ţărilor unde economia mai mult sau mai puţin subterană se foloseşte de muncă persoanelor care lucrează în regim de sclavi. Primele trei locuri în clasamentul ţărilor care se folosesc de muncă "sclavilor moderni" sunt India, China şi Pakistanul, relevă Europa Liberă.

Rusia, o ţară a contrastelor unde sărăcia coabitează cu bogăţia ostentativă a mafiei şi a foştilor nomenclaturişti îmbogăţiţi este atât "beneficiar" al muncii sclavilor moderni cât şi "exportator" de oameni pe care sărăcia îi face victime sigure ale neguţătorilor de sclavi.

„Ştim că mulţi sunt traficaţi la muncă în Rusia, dar şi din Rusia sunt oameni duşi în alte ţări”, a explicat profesorul Bales în interviul acordat la Europa Liberă

Contrar aparenţelor, cele mai multe victime ale sclaviei sunt bărbaţii, nu femeile.

„Se pare că cea mai mare problema este numărul mare de bărbaţi traficaţi, în special din Moldova, Uzbekistan sau Kazahstan, care lucrează în Rusia, mai ales în construcţii şi agricultură.” a precizat Bales.

Xenofobia agravează situaţia în Rusia unde cei care nu sunt ruşi sau nu arată ca ruşii sunt mai expuşi pericolului sclaviei moderne, a mai explicat profesorul Bales.

Corupţia, fundamentul sclavagismului modern

Corupţia, endemică în statele foste comuniste este cea care hrăneşte flagelul numit sclavagism modern. „Experienţa ne arată că cel mai puternic sprijin al sclaviei este corupţia. Iar corupţia din Rusia este foarte răspândită. Ceea ce înseamnă că persoanele vulnerabile, persoanele sărace, nu sunt protejate de justiţie şi pot uşor cădea în sclavie.” a explicat Bales pentru Europa Liberă.

Adesea, statul nu doar că închide ochii la aservirea cetăţenilor săi ci este chiar entitatea care îi condamnă pe aceştia la statutul de sclavi. Un exemplu ilustrativ este Uzbekistanul, unde oamenii lucrează precum robii la recoltarea de pe câmp a bumbacului, "aurul alb al ţării, fără să fie plătiţi. Inclusiv copiii de clasele primare sunt scoşi la cules de bumbac. Exploatarea copiilor prin muncă a fost o practică răspândită în regimul sovietic şi se păstrează încă şi la 20 de ani de la ieşirea de sub comunism.

Kevin Bales a explicat că folosirea oamenilor în agricultură fără a fi plătiţi reprezintă tot o formă de sclavie, fie ea sezonieră. „Atunci când guvernul cere oamenilor să presteze o anumită muncă, îi ameninţă cu penalizări şi le şi pune în aplicare, se poate vorbi de sclavie de stat. Este motivul pentru care suntem foarte îngrijoraţi de situaţia din Uzbekistan, de exemplu” - a declarat Kevin Bales, Europei Libere

Soluţia? În viziunea lui Kevin Bales, recunoaşterea fenomenului este primul pas. Iar dialogul social şi cooperare, pasul următor: "În special în Asia Centrală şi în Rusia este important ca autorităţile să discute cu reprezentanţii altor ţări, cinstit şi deschis, să înţeleagă că sclavia nu este problema Rusiei, Uzbekistanului sau Tadjikistanului - este o problemă în toate ţările care poate fi rezolvată numai prin dialog şi cooperare.”