Modificarea orelor de masă în weekend este asociată cu riscuri cardiace la bărbaţi

Weekendul se poate deosebi de zilele lucrătoare în multe feluri – obiceiurile de somn, programul de lucru, viaţa sociala – iar un nou studiu analizează posibilele efecte asupra sănătăţii ale schimbării obiceiurilor alimentare în weekend, fenomen descris ca „jet lag alimentar”.

Publicat în revista „Communications Medicine”, studiul vine în completarea cunoştinţelor noastre despre aşa-numitul „jet lag social”: faptul că obiceiurile de somn neregulate, cauzate în parte de diferenţele dintre rutinele de weekend, pot fi dăunătoare pentru sănătate.

Cercetători din Franţa şi Spania au analizat datele referitoare la 104.806 adulţi înscrişi într-un studiu de sănătate în curs de desfăşurare, corelând obiceiurile alimentare cu bolile cardiovasculare (BCV), pe o perioadă medie de urmărire de peste 8 ani, relatează ScienceAlert.

Deşi nu s-au constatat corelaţii clare în datele referitoare la femei, în cazul participanţilor de sex masculin, o variaţie mai mare a orelor de masă între weekend şi restul săptămânii a fost asociată cu rate mai ridicate de boli cardiace – chiar şi după luarea în calcul a mai multor alţi factori, inclusiv jet lag-ul social.

„Rezultatele noastre sugerează că regularitatea orarului meselor între weekend şi zilele lucrătoare joacă un rol în etiologia BCV, independent de durată somnului şi de calitatea dietei, în special la bărbaţi”, scriu cercetătorii în articolul lor publicat.

„Dacă se confirmă şi în alte studii, regularitatea orelor de masă ar putea constitui o strategie de reducere a riscului de boli cardiovasculare.”

Pentru a măsura orele de masă, cercetătorii au calculat punctul mediu între momentul în care participanţii au mâncat sau băut ceva pentru prima dată într-o zi lucrătoare şi momentul în care au mâncat sau băut ceva pentru ultima dată. Acelaşi lucru a fost făcut apoi şi pentru weekenduri.

Cu cât diferenţa dintre momentele medii din zilele lucrătoare şi cele din weekend era mai mare, cu atât riscul de boli cardiovasculare era mai ridicat. În cazul bărbaţilor, o oră suplimentară de „decalaj alimentar” a fost asociată cu o rată cu 14% mai mare a bolilor cardiovasculare în general şi cu o rată cu 21% mai mare a bolilor coronariene (inclusiv a infarcturilor miocardice) în mod specific.

Consumul mai devreme al meselor în weekend a fost mai puţin frecvent în cadrul studiului, dar a fost asociat cu un nivel de risc mai ridicat.

„Aceste asocieri sunt independente de calitatea dietei şi rămân semnificative după ajustarea pentru ora de culcare, durata totală a somnului şi decalajul social de fus orar”, scriu cercetătorii.

Datele colectate aici nu sunt suficiente pentru a demonstra o relaţie directă de cauzalitate, din cauză că pot exista şi alţi factori care contribuie atât la creşterea riscului de boli cardiovasculare, cât şi la apariţia mai frecventă a discrepanţelor legate de decalajul orar alimentar.

Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a identifica motivele acestor asocieri, dar echipa de studiu sugerează că perturbările şi neregulile ce afectează ceasurile noastre biologice naturale ar putea exercita un stres suplimentar asupra organismului – inclusiv asupra inimii.

În ceea ce priveşte lipsa oricăror asocieri în cazul femeilor, cercetătorii indică diferenţele la nivelul hormonilor şi al metabolismului ca posibile explicaţii. Se ştie, de asemenea, că riscul de boli cardiovasculare este, de la bun început, mai ridicat la bărbaţi.

„În multe societăţi industrializate, obiceiurile alimentare neregulate, cum ar fi sărind peste micul dejun şi consumul de alimente târziu în noapte, devin din ce în ce mai frecvente”, scriu cercetătorii.

„Zilele de odihnă (de obicei sâmbăta şi duminica) le permit, în general, persoanelor să-şi alinieze mai bine programul de somn şi de masă la ceasul lor biologic.

Această inconsistenţă în ceea ce priveşte momentul somnului şi al consumului de alimente poate perturba ritmurile circadiene – ceasurile interne care coordonează homeostazia şi metabolismul şi funcţionează pe un ciclu de aproximativ 24 de ore (ceasul circadian).”

În interiorul nostru funcţionează mai multe astfel de ceasuri circadiene, iar studiile au arătat în repetate rânduri că, atunci când ritmurile noastre zilnice se modifică – fie că este vorba de somn, de alimentaţie sau de un alt obicei – pot apărea complicaţii de sănătate.

Următorii paşi ar putea implica studierea unor grupuri mai diverse de persoane şi a unei game mai largi de obiceiuri de muncă – în cadrul acestui studiu s-a presupus că toţi participanţii aveau sâmbăta şi duminica ca weekend –, precum şi testarea modului în care încercările de a corecta „jet lag-ul alimentar” ar putea îmbunătăţi sănătatea cardiacă în timp.

„Dacă rezultatele noastre se confirmă şi în alte studii, momentul şi regularitatea meselor ar putea constitui un punct important de interes pentru intervenţiile menite să reducă riscul de boli cronice şi să atenueze povara asociată asupra sănătăţii publice”, scriu cercetătorii.