Minskul 'se maturizează' în ritm lent pentru un dialog cu Europa: Încă un deţinut politic absolvit de pedeapsă

Fostul candidat la preşedinţia Republicii Belarus, Vladimir Nekliaev, a fost anunţat joi că este absolvit de ispăşirea pedepsei. Experţi şi analişti politici se întreabă din nou dacă acest lucru are legătură cu intervenţiile din partea Europei şi dacă seria de eliberări de deţinuţi politici va continua, notează, vineri, cotidianul Nezavisimaia Gazeta.

Instanţa care trebuia să decidă dacă Nekliaev să fie sau nu trimis la închisoare ar fi trebuit să se întrunească la 25 iulie, însă, atunci când fostul candidat la preşedinţie a sosit la data şi ora stabilită, lui i s-a înmânat decizia şi i s-a adus la cunoştinţă că şedinţa de judecată a avut deja loc, la 23 iulie, şi că instanţa a decis netrimiterea sa în închisoare.

Iniţial, politicianul a fost condamnat la 2 ani de detenţie, pentru acţiuni de protest împotriva alegerilor prezidenţiale din 2011. Ulterior, Nekliaev, la fel ca alţi câţiva protestatari, au primit amânări în ispăşirea sentinţei. În cazul lui Nekliaev, amânarea a expirat joi, 25 iulie.

Săptămâna trecută, o decizie asemănătoare a fost luată şi la adresa jurnalistei belaruse Irina Halip, soţia fostului candidat la preşedinţie Andrei Sannikov, care se află în prezent în exil.

Persoanele implicate se abţin în a face legături directe între decizia justiţiei belaruse şi intenţiile Minskului de a relua dialogul cu Occidentul, însă o atare legătură este subliniată de numeroşi analişti, constată Nezavisimaia Gazeta. În orice caz, în primul său interviu după anunţarea deciziei instanţei, Irina Halip a declarat că întrebarea privind existenţa unei astfel legături îi este pusă cel mai frecvent. De altfel, şi această 'eliberare tăcută' a lui Nekliaev poate constitui o dovadă indirectă a faptului că, în acest moment, autorităţile nu doresc deloc să ofere motive pentru noi discuţii despre deţinuţi politici.

După cum se anunţa anterior, o condiţie din partea UE pentru reluarea dialogului cu Minskul era eliberarea deţinuţilor politici, lucru subliniat de toate organizaţiile de apărare a drepturilor omului. Deocamdată, în Republica Belarus mai sunt 13 deţinuţi politici, inclusiv fostul contracandidat al lui Lukaşenko din cursa prezidenţială Nikolai Statkevici. Preşedintele belarus a dat el însuşi în repetate rânduri de înţeles că este gata să-l elibereze pe Statkevici, cu condiţia ca acesta să scrie cerere de graţiere. De altfel, astfel a procedat Sannikov, însă Statkevici refuză cu încăpăţânare să ajute puterea belarusă să păstreze bunele aparenţe.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, acţiunile active ale Minskului pe frontul diplomatic occidental au legătură cu situaţia economică din ce în ce mai dificilă din Belarus: populaţia se aşteaptă la o nouă devalorizare, astfel că îşi schimbă economiile în dolari şi euro.

În afară de aceasta, la toamnă în Lituania va avea loc summitul 'Parteneriatului Estic', iar participarea Minskului la nivel prezidenţial i-ar oferi puterii belaruse un mare atu politic extern şi economic, atât pentru construirea unor relaţii bilaterale cu ţările Europei, cât şi în ceea ce priveşte solicitarea de credite de la organizaţii internaţionale, în special Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Minskul şi-a îndreptat toate eforturile diplomatice în direcţia obţinerii acestui atu, subliniază experţi. 'Nu exclud că, dacă ar exista o promisiune fermă din partea UE de a-l invita pe Lukaşenko la summit, el i-ar elibera până în noiembrie pe toţi deţinuţii politici, inclusiv pe Statkevici şi Alesi Beliaţki', afirmă politologul Valeri Karbalevici.

Cu toate acestea, expertul se îndoieşte că, în condiţiile unei birocraţiei atât de mari şi a lipsei unei opinii unanime pe marginea problemei belaruse în UE, Bruxellesul va lansa o asemenea invitaţie. Karbalevici a amintit că până şi pentru scoaterea temporară de pe 'lista neagră' a UE a ministrului belarus al afacerilor externe, Vladimir Makei, a fost nevoie de mai mult de jumătate de an.

De altfel, recenta vizită a lui Makei la Bruxelles, la reuniunea ministerială a UE şi a ţărilor din 'Parteneriatul Estic', nu a adus prea multă lumină în procesul de negocieri. Cu certitudine se poate spune doar că 'probleme neplăcute' pentru Minsk s-au discutat acolo, lucru pe care l-au confirmat atât membri ai delegaţiei lituaniene, cât şi Makei.

'Nu văd vreun ciclu nou în relaţiile dintre Belarus şi UE', comentează Karbalevici rezultatele vizitei. 'Makei a mers la Bruxelles cu 'mâinile goale', nu a adus niciun fel de idei şi propuneri noi', constată expertul.

După cum a declarat şeful diplomaţiei belaruse la revenirea în republică, Belarus continuă să insiste asupra cooperării economice, fără o adâncire în probleme de democraţie şi drepturi ale omului, în timp ce UE are un punct de vedere opus. Potrivit lui Karbalevici, relaţiile Minsk-Bruxelles se află în 'stadiu de stagnare'.

Un impuls procesului de 'dezgheţare' a relaţiilor Minsk-Bruxelles ar putea conferi şi Rusia, sunt de părere experţi. 'Trebuie să înceapă o presiune mai mare din partea Rusiei, desigur pe marginea altor probleme decât cea a deţinuţilor politici. Regimul de la Minsk trebuie să se confrunte cu probleme economice şi mai grave decât cele actuale', afirmă politologul Alesi Logvineţ. În opinia sa, astăzi 'încă nu s-a înregistrat punctul culminant' al acestor probleme.