Ministrul Mediului: ”Trebuie să stopăm acest cancer al tăierilor ilegale”

"Am fost pe teren în zona Munţilor Făgăraş şi mi s-a strâns inima când am văzut că pădurile României sunt pline de răni. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat peste noapte. Este foarte important să ne gândim la ce facem de acum încolo să stopăm acest cancer. La Ministerul Mediului una dintre viziuni este să schimbăm un pic paradigma. Până acum s-a mers pe ideea că mediul este o barieră în calea dezvoltării. Eu văd altfel lucrurile şi, ca atare, există loc să folosim patrimoniul natural ca resursă şi ca motor de dezvoltare. Dispariţia pădurilor afectează valoarea economică, socială şi modul de viaţă al comunităţilor. Consider că pădurile au o importanţă foarte mare prin funcţia lor eco-sistemică, socială, de relaxare, de poezie, de literatură şi prin funcţia lor economică", a afirmat Paşca-Palmer.

În opinia acesteia, România trebuie să valorifice mai inteligent masa lemnoasă în sensul exporturilor cu valoare adăugată, iar monitorizarea traseului lemnului ar trebuie să fie mai transparentă.

"Valorificarea masei lemnoase nu o facem, din păcate, foarte inteligent. Exportăm materie primară, în loc să avem valoare adăugată produselor. Suntem zona din Europa cu 200.000 de hectare de păduri virgine şi seculare, iar o parte dintre ele sunt în analiză pentru a intra în Patrimoniul UNESCO. Importanţa strategică a pădurilor a fost recunoscută în ţară şi prin Legea 51, prin care pădurile au devenit resursă strategică pentru securitatea naţională. Pădurile sunt recunoscute ca rezervor de absorbţie de dioxid de carbon în pachetul de climă de la Paris. Pădurile României absorb 18 milioane de metri cubi de dioxid de carbon pe an. Sectorul forestier din România poate şi trebuie să contribuie la efortul global de reducere a emisiilor de carbon în special prin împădurirea terenurilor degradate. Radarul pădurilor este o iniţiativă lăudabilă, dar trebuie să fie mai mult transparentizat şi deschis pentru cetăţeni. Ne dorim să avem un sistem integrat funcţional al controlului forestier şi lucrăm foarte intens în grupuri de lucru", a subliniat ministrul Mediului în cadrul Forumului Pădurilor, organizat de WWF România, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi ProPark.

Reamintim că potrivit datelor oficiale, anual dispar 8,8 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României; deşi rezultatele oficiale ale controalelor indică volume raportate ce nu depăşesc 0,2 - 0,5 milioane de metri cubi anual.

Cea mai recentă analiză Greenpeace arată o medie de 62 de cazuri de tăieri ilegale de arbori identificate zilnic, în 2013 şi 2014, rată în creştere faţă de nivelul din 2009-2011 când au fost raportate 28 de cazuri pe zi.