Ministrul Energiei: ”Proiectul Iaşi-Ungheni este finalizat pe partea românească”

”Gazoductul Iaşi-Ungheni este complet finalizat pe teritoriul românesc, iar pe partea moldovenească va fi terminat pe 15 august, urmând ca în jurul datei de 25-27 august să aibă loc primele schimburi de gaze naturale”, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, la conferinţa "România 2035: Securitate şi Politici Energetice”, organizată de Centrul Român de Politici Europene(CRPE) şi ziarul Adevărul. În cadrul Forumului s-a discutat şi despre securitatea energetică a României,Republicii Moldova şi Ucrainei.

Nicolescu a subliniat importanţa realizării primului proiect de transport de gaz în ambele sensuri: Moldova-România şi România-Republica Moldova. În opinia sa, relaţia dintre cele două ţări intră astfel ”într-o nouă etapă, dincolo de schimburile culturale şi podul de flori, adică de a da o şansă locuitorilor Republicii Moldova de a avea acces la surse alternative”.

Ministrul a mai spus că societatea care va opera conducta pe partea moldovenească VestMoldTransgaz va semna un acord cu Transgaz. Capacitatea interconectorului Iaşi-Ungheni în prima fază a proiectului va fi de 14.000-15.000 de metri cubi de gaz pe oră.

Nicolescu a susţinut că a reuşit să dubleze fondurile structurale care vor fi accesate de către Transgaz în viitorul Acord de Parteneriat, pentru perioada 2014-2020. În opinia sa, România va putea exporta anual 1,5-2 miliarde de metri cubi de gaze.

Pe de altă parte, ministrul delegat pentru Energie s-a referit la listarea companiei Electrica, la care cei mai mari acţionari, după statul român, au devenit BERD şi ING. Oficialul a susţinut că această companie s-ar putea transforma într-un exemplu de guvernanţă corporativă pentru regiune. În opinia sa, creşterea performanţei companiilor de stat şi reducerea corupţiei sunt obiective esenţiale pentru guvernul român.

Răzvan Nicolescu a invocat din nou şansa pe care o are România de a deveni independent energetic în 2019-2020 şi de a produce mai mult gaz şi energie electrică decât consumă. Ministrul a reafirmat faptul că România este a treia ţară din UE ca factor de independenţă energetică. În contextul revizuirii Strategiei Energetice, el a reamintit de importanţa resurselor offshore din Marea Neagră şi de nevoia de diversificare a surselor de gaz şi a rutelor de transportare a acestuia.

Referitor la energia nucleară, ministrul a susţinut că este ”extrem de strategică finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă” şi a salutat preluarea de către România a preşedinţiei grupului statelor membre UE care susţin energia nucleară.

Nicolescu s-a referit indirect şi la exploatarea gazelor de şist, arătând că guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru a facilita operaţiunile de foraj pe terenuri neînscrise în evidenţele de cadastru. Mai mult, ministrul a afirmat că o soluţie pentru eliminarea opoziţiei la exploatarea gazelor de şist ar fi ca o parte din banii colectaţi cu titlu de redevenţe să fie direcţionaţi către autorităţile locale şi comunităţile unde se face exploatarea.

La rândul său, Radu Dudău, director al think-tank-ului Energy Policy Group, a făcut o analiză a contextului energetic regional. El a constatat că au existat diferenţe mari de abordare şi de interese între statele membre UE privind proiectul South Stream. Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să nu participe la acest proiect, dar state precum Bulgaria sau Austria au insistat să facă invers, semnând acorduri cu Gazprom.

”GNL-ul american nu poate fi soluţia salvatoare pentru Europa deoarece nu Europa oferă cel mai bun preţ americanilor, ci pieţele asiatice. Ca urmare preţul la gaze va fi mai mare” - Radu Dudău

”Am argumentat multă vreme că South Stream este un instrument politico-diplomatic obscur şi primejdios, dar acum cred că ceva s-a schimbat în Europa pentru că s-a construit o piaţă de gaze naturale funcţională. Dacă până acum ne temeam de o dependenţă pe termen lung de gazul rusesc, acum vedem o flexibilizare a termenilor contractelor pentru Europa de vest şi de est”, a mai afirmat Dudău. În opinia sa, datorită exploatării gazelor de şist în SUA, au fost restructurate relaţiile dintre consumatorii europeni şi Gazprom.

Expertul consideră că după semnarea acordurilor de asociere cu Ucraina şi Republica Moldova, UE are o responsabilitate politică faţă de aceste state şi trebuie să găsească o soluţie politico-diplomatică în problema South Stream.

Referitor la crearea unei politici energetice comune la nivel european, Dudău a observat că propunerea premierului polonez Donald Tusk de a constitui o uniune energetică, ca vehicul unic de achiziţionare a gazului, n-a fost detaliată. Mai mult, în opinia sa, această idee contravine politicilor de liberalizare urmărite de autorităţile europene.

Directorul Energy Policy Group a respins şi ideea că gazul natural lichefiat american ar fi soluţia salvatoare pentru a combate ameninţarea de securitate energetică cu care se confrunta Europa. ”Este foarte improbabil pentru că nu Europa oferă cel mai bun preţ pentru GNL americanilor, ci pieţele asiatice. Ca urmare preţul la gaze va fi mai mare, iar soluţia nu va fi salvatoare”, a explicat Dudău. Expertul a concluzionat că România trebuie să-şi crească producţia internă de gaz prin exploatarea gazelor de şist şi a celor din zăcăminte offshore din Marea Neagră.

Prezent şi el la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a vorbit despre vulnerabilitatea ţării sale în domeniul energetic. El a arătat că Republica Moldova are o dependenţă excesivă, de 100%, de gazul natural rusesc iar autorităţile de la Chişinău ”trebuie să acţioneze într-un mod neordinar pentru că ameninţările estice nu sunt doar declaraţii de dragul declaraţiilor, ci sunt realitate”. Reniţă a reamintit de embargoul nejustificat impus de Rusia exporturilor de vinuri moldoveneşti şi a concluzionat că ”diversificarea resurselor energetice şi scăderea dependenţei energetice de o singură sursă sunt necesităţi fireşti, nu ambiţii ale Republicii Moldova”.

Şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a subliniat că securitatea energetică influenţează securitatea naţională, iar ţara sa este importantă pentru tranzitul gazului rusesc către Europa. Diplomatul a făcut apel la partenerii europeni ai Kievului să acţioneze mai hotărât în vederea realizării de conducte cu flux reversibil (reverse flow), prin care Ucraina ar putea primi gaze naturale de la ţări precum Polonia sau Slovacia. ”Reverse flow-ul nu ne scapă de probleme, dar deschide noi modalităţi de diversificare a pieţei”, a concluzionat Bauer.