Ministrul Educaţiei, Daniel David, acuzat că a cenzurat un raport conceput de cercetătorii din ştiinţele educaţiei

Cenzură fără precedent în istoria recentă aplicată de un ministru al Educaţiei şi Cercetării asupra cercetătorilor: ministrul Daniel David a refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei asupra măsurilor din educaţie luate de Guvernul Bolojan, acuză Edupedu.

La solicitările publicaţiei citate de a face public documentul, ministrul a manipulat datele din raportul acestora şi a remis presei 2 pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea Edupedu.

Concret, Edupedu.ro a solicitat oficial Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, pe 7 iulie 2025, în ziua în care Guvernul Bolojan şi-a asumat în Parlament răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, să comunice dacă a fost consultat în elaborarea acestor măsuri şi care sunt efectele pe care IŞE estimează că le vor avea majorarea normei didactice, reorganizarea reţelei şcolare, mărirea numărului de elevi la clasă şi tăierea burselor şcolare.

Edupedu.ro a obţinut analiza cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educaţie, care a ajuns la Ministerul Educaţiei şi Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut. Analiza IŞE cenzurată de ministrul Daniel David – sub pretextul că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review şi de un rezumat extins în limba engleză – arată că, potrivit reţelei Eurydice a Comisiei Europene, „valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână” – în România norma fiind de 18 ore pe săptămână -, şi că „majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european

Cercetătorii mai arată în analiza lor cenzurată ulterior de MEC că „timpul total de muncă al profesorilor în România (40 de ore/săptămână) este aliniat practicii europene, cu o pondere uşor mai redusă pentru predarea propriu-zisă, respectiv mai ridicată pentru alte activităţi (ex. pregătire profesională curentă, activităţi extradidactice şi de sprijin, formare profesională continuă, sarcini administrative etc.) (Eurydice, 2023).

Avantajul teoretic al celor 20-22 de ore care sunt alocate activităţilor nedidactice este diminuat de birocraţie şi sarcini ale profesorilor, ce nu au impact direct asupra învăţării (SABER Teachers, 2017). Alte studii (CNPEEUCE, 2024) arată că volumul ridicat de muncă şi sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres şi limitează adesea timpul pentru pregătirea lecţiilor şi pentru analiza datelor despre învăţare”.

Un alt paragraf eliminat total de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din raportul făcut de cercetătorii de la IŞE se referă la datele internaţionale privind plata cu ora.

Articolul integral poate fi citit aici.