Ministrul Daniel David: Educaţia a avut o contribuţie la deficitul care ne-a adus aproape de "Junk"

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a transmis, marţi, un mesaj pentru salariaţii din învăţământ, ca urmare a angajării răspundererii Executivului în faţa Parlamentului pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, măsuri care vor afecta şi domeniul pe care îl gestionează.

Potrivit ministrului, la situaţia economică actuală a contribuit şi Învătământul prin cheltuielile de personal exagerate şi cele privind fondul de burse.

„În primul rând, trebuie înţeles că ţara are la ora actuală un deficit financiar uriaş încât ricăm să avem probleme să plătim salarii, pensii, burse, ajutoare sociale, iar daca nu luăm măsuri, riscăm în luna august să primim evaluarea 'Junk'. Deciziile pe care le luăm trebuie să evite această situaţie. Din păcate, la acest deficit uriaş, Educaţia a avut şi are o contribuţie mare prin unele decizii care s-au luat şi, chiar dacă au fost bine intenţionate, au fost complet nesustenabile financiar. Acestea au vizat, 1 - creşterea cheltuielilor cu resursele urmane şi 2 - creşterea fondului de burse”, a afirmat ministrul.

Daniel David a explicat că, pentru a corecta situaţia, logic ar fi fost să se reducă atât cheltuielile de personal dar şi din zona fondului de burse.

„Cheltuielile legate de resursa umană, mesajul meu a fost că orice măsură pe care o luăm nu are voie să afecteze salariul iar în Educaţie nu avem nevoie de dat afară oamenii”, a dat asigurări ministrul Educaţiei.

În opinia lui Daniel David, dacă vrem să protejam anagajaţii şi salariile lor pentru a reduce contribuţia educaţiei la deficitul major pe care-l avem pe linia resurselor umane, se poate lucra pe câteva componente:

„Prima componentă - Reducem numărul de norme libere pe care le avem în sistem, număr de norme care este mare şi noi avem de plătit la plata cu ora într-un cuantum foarte mare. Soluţia? Să ducem o parte din acele ore în norma didactică. Am facut acest lucru la nivel minim şi este sub media din ţările UE. Plata cu ora este gândită să se calculeze la fel ca şi în alte domenii prin raportarea orelor de lucru la întregul salariu. Sigur că asta scade valoarea plăţii pe care o facem pentru o oră luată la plata cu ora, dar este un calcul corect şi atât îşi permite în acest moment ţara şi, în acelaşi timp, pentru a reduce aceste norme libere, am regândit acele limite privind numărul de copii dintr-o clasă şi ce înseamnă o şcoală cu personalitate juridică, limite care nu ies din ceea ce aveam în urmă cu cinci ani sau potrivit unor repere de la nivel european.

A doua componentă era legată de burse. Legat de burse, deşi a fost făcută cu intenţie bună, era complet nesustenabilă. În discuţia avută cu experţii în zona financiară este necesar să dăm un semnal şi, totuşi, fondul de burse să rămână uşor mai mare decât ce am avut înainte de creşterea aceasta nesustenabilă. Şi am reuşit să obţinem acest lucru, astfel încât în anul şcolar/universitar 2025 - 2026, fondul de burse va fi mai mare decât în 2022-2023, dar nu ne putem compara, fireşte, cu creşterile din 2023-2024 şi 2024-2025”.

De asemenea, Daniel David s-a referit şi la bursele pentru care susţine că va căuta soluţii împreună cu studenţii.

„În zona studenţilor, modificarea este una temporară până ne mă stabilizăm din punct de vedere financiar, oricum modificarea prin raportare la salariul minim net, şi nu la salariu minim brut, este o modificare corectă, pentru că bursele sunt neimpozitate. Împreună cu studenţii voi căuta soluţii pentru a compensa această scădere în aceşti ani şi a gândi un alt mecanism de finanţare atunci când situaţia economico-fianciară se stabilizează”, a adăugat ministrul.

În ceea ce priveşte bursele elevilor, Daniel David a precizat că dacă nu ar fi fost situaţia de criză din prezent, sistemul de acordare ar fi dus la un eşec în zona preuniversitară.

„În zona învăţământului preuniversitar, bursele au fost regândite. Măsurile care au fost luate anterior au dat greş deoarece am creat o bursiadă la nivelul şcolii în care elevii începeau să alerge după note pentru a obţine bruse, în loc să ne focalizăm pe competenţe iar notele să reflecte totuşi competenţele. Eu cred că dacă nu interveneam acum şi nu era această situaţie de criză, am fi pierdut această bătălie în preuniversitar. Copiii trebuie să vadă şcoala ca pe o cale bună pentru succesul social iar bursele sunt mecanisem de excepţie pe care şi le permite un stat la un anumit nivel.

În acest moment, propunerile pe care le-am făcut sunt legate de faptul că meritul trebuie să fie merit, bursele vor viza de acum 15% din clasă, nota minimă 9. Până acum aveam varianta cu minim 30% din clasă şi luau bursă şi copii cu nota 5, 6 sau 7 şi chiar distorsionează ideea de merit. Ulterior, când am pus limita de 9,50, au început să crească notele de 9.50 şi am ajuns să dăm într-o clasă la 80% din elevi, fiindcă a început să crească numărul notelor de 9.50. Este nesănătos şi nu susţin vechiul sistem de burse iar meritul trebuie să fie merit”, a explicat ministrul Educaţiei.

Oficialul a explicat că bursele sociale şi cele tehnologice au un regim diferit de bursele de merit.

„În zona burselor sociale, da, acolo trebuie să avem mai multă grijă, pentru că învăţământul fiind obligatoriu, trebuie să-i aducem pe copiii din zonele defaforizate la şcoală, iar unii copii nu-şi permit cheltuielile legate de participarea la şcoală iar prin bursele sociale încercăm să corectăm aceste situaţii. Bursele tehnologice pentru învăţământul profesional şi dual rămân pentru că avem un angajament faţă de firme, faţă de partenerii cu care facem învăţământul de acest tip, iar în zona olimpiadelor, premiile pe care le avem vor fi sub aspectul valorii chiat uşor crescute şi cred că sunt rezonabile. În zona olimpiadelor cred că premiile sunt suficiente”, a precizat Daniel David.

De asemenea, ministrul a menţionat că rolul său este să monitorizeze implementarea corectă a acestui proces pe direcţiile pe care le-a afirmat la început.

„Odată ce legea va fi adoptată, noi vom începe procesul de implemenatare a acestor reglementări, coordonate de specialiştii noştri -secretari de stat, pentru fiecare zonă, preuniversitară şi unversitară. Ei vor propune metodologii iar cei care doresc să fie parte a soluţiei, organizaţii de elevi, organizatii de studenţi, sindicate şi organizaţii ale profesorilor, vor fi implicaţi pentru a găsi în final o formulă pentru educaţia din ţară. Unele dintre mecanismele pe care le-am avut nu sunt sănătoase şi cu această ocazie putem să însănătoşim sistemul. Scopul este o bună educaţie pentru copii. Nu bursele şi nici norma nu sunt adevăratul scop în educaţie. Vă invit pe toţi, cei care doriţi să fiţi parte din această construcţie, să o faceţi”, a afirmat Daniel David.

Totodată, ministrul a subliniat principiile care definesc noul cadru al Educaţiei - principiul raţionalităţii şi principiul decenţei - care ar putea salva ţara de a nu fi blocată.

„Orice schimbare care va avea loc se va întâmpla într-un cadru definit de două principii: principiu raţionalităţii, să nu ne îndepărtăm de standardele care există la nivel european, şi un principiu al decenţei - cât îşi permite în acest moment ţara să ofere şi să dea. Şi este decent din partea noastră să ne reducem contribuţia la deficit care pune la risc întreaga ţară.

Ca impact, rolul meu este ca, după ce am însănătoşit sistemul să reîntorc câştigurile financiare - care înseamnă că, pe termen scurt, nu vor fi daţi oameni afară şi nu vor fi modificate salariile. Pe termen mediu - Legea salarizării unitare, care are dateline anul viitor în luna august, trebuie să avem ca punct de start ca profesorul debutant şi asistentul universitar să fie plătit cu salariul mediu brut pe economie, iar pe termen lung angajamentul este că, pe măsură ce ne stabilizăm cu eonomia şi creştem economic, nu mai prorogăm angajamentele care au fost de foarte mult timp prorogate şi anume 1% din PIB pentru cercetare şi 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru Educaţie.

Aceasta este misiunea mea că ministru, voi monitoriza implementarea acestor norme pentru a obţine efecte pozitive pe termen scurt mediu şi lung pentru sistemul nostru însănătoşit. Din păcate, educaţia a avut o contribuţie la acest deficit care ne blochează ţara. Acest guvern este unul de sacrificiu după cum a spus şi domnul Bolojan iar acest sacrificu sper să salveze ţara şi să nu fim puşi în situaţia în care, în toamnă, ţara să fie blocată - salarii, pensii, burse, ajutoare sociale”, a mai declarat ministrul Educaţiei.