Ministrul austriac de Interne cere accelerarea deportărilor refugiaţilor

Într-un interviu cu ziarul german Die Welt, publicat joi, ministrul austriac de Interne, Wolfgang Sobotka, a cerut Uniunii Europene să amplifice măsurile pentru a împiedica imigranţii să pătrundă în bloc. Sobotka, membru al Partidul Popular Austriac de dreapta, a cerut, de asemenea, membrilor UE să accelereze deportările persoanelor ale căror cereri pentru azil au fost respinse.

“Extinderea Frontex este un prim pas în direcţia bună, dar trebuie făcut mai mult pentru a fi capabili să protejăm graniţele externe ale UE”, a declarat Sobotka, făcând referire la patrulele UE în Marea Mediterană. “Avem o situaţie paradoxală aici, şi anume, persoanele neeligibile pentru azil nu pot fi deportate în ţările de origine”, a declarat el.

Austria a fost criticată anterior pentru că a ameninţat că-şi va suspenda angajamentele referitoare la spaţiul Schengen şi va repune în vigoare controale la graniţa sa cu Italia. Deşi oficialii germani au criticat ideea, cu doar un an în urmă puncte de control au fost reimpuse la frontiera germano-austriacă.

O agendă completă

Sobotka a discutat cu Die Welt înaintea unei întâlniri de joi, în Luxemburg, între miniştrii de interne ai UE. El a precizat că imigranţii vor continua să sosească dacă Uniunea Europeană continuă să le permită să depună cerere pentru azil după ce îi salvează de pe ambarcaţiunile şubrede din Mediterană.

Miniştrii intenţionează să discute despre acordurile de detenţie şi deportare dintre UE şi state care nu aparţin blocului european şi care nu sunt nici ţările de origine ale refugiaţilor. De asemenea, ar putea fi discutate posibile aranjamente cu guverne din Africa sau planul UE de a redistribui refugiaţii pe teritoriile statelor membre. Ţările care refuză să se conformeze ar putea primi penalizări financiare.

De asemenea, pe agenda discuţiilor este şi situaţia din Grecia, o ţară aflată la cheremul creditorilor săi UE şi internaţionali şi care este, în acelaşi timp, un principal punct de intrare a refugiaţilor în UE. Criticii susţin că Grecia are prea multe “puncte fierbinţi” unde sunt înregistraţi şi găzduiţi imigranţii, în timp ce sunt luate deciziile privind eligibilitatea lor de acordare a azilului.