Miniştrii de interne din UE nu ajung la un consens privind salvarea migranţilor în Mediterană

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană care s-au întâlnit joi în Finlanda au eşuat să încheie un acord pe tema neînţelegerilor continue vizând politicile blocului privind migraţia, în special cele legate de cine ar trebui să îşi asume răspunderea pentru noile sosiri în Europa, potrivit Deutsche Welle.

Există “opinii foarte diferite”, a declarat ministrul francez de Interne, Christophe Castaner, întrucât unii miniştri nu permit ca în ţara lor să mai intre noi migranţi, unii miniştri fac apel la solidaritate, iar mulţi îşi exprimă temerile în legătură cu impulsionarea ca un număr tot mai mare de migranţi să se aventureze peste mare pentru a ajunge în Europa.

Înaintea întâlnirii, ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a afirmat că va urmări un “aranjament temporar” pentru distribuirea refugiaţilor între statele membre, însă şi-a exprimat scepticismul că un acord va fi încheiat într-o singură zi.

Seehofer s-a îndepărtat de ideea impunerii unor cote specifice fiecărei ţări privind numărul de migranţi pe care ar trebui să îl accepte.

Comisarul UE pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a minimalizat neînţelegerile în timpul summitului din Finlanda.

“Noaptea trecută nu a fost un eveniment în care să se ia o decizie. Am avut un schimb de idei. Aşa cum am mai precizat, a fost ceva foarte animat”, a precizat el.

Castaner a declarat că plănuieşte să găzduiască o întâlnire în Paris în cursul săptămânii viitoare cu aproximativ 15 dintre cele 28 de state membre UE.

“Am propus să ajungem la un acord, însă confirm că nu am făcut acest lucru. Unele state au preferat să refuze să primească migranţi, în timp ce altele favorizează o solidaritate mai mare”, a susţinut oficialul francez.

Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a avertizat că statele membre trebuie să demonstreze solidaritate, altfel blocul s-ar putea “prăbuşi”.

Germania şi Franţa au urmărit să creeze o alianţă de 10 sau mai multe ţări pentru distribuirea refugiaţilor. Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, a respins însă în mod categoric planul, deşi Italia încă mai primeşte unii migranţi.

În timpul summitului din Helsinki, Salvini – care a adoptat politici dure împotriva migranţilor ilegali – a scris pe Twitter că “miniştri din diverse ţări au lăudat politica Italiei de apărare a graniţelor sale, lucru care a dus la reducerea drastică a sosirilor în Europa şi a deceselor în Mediterană”.

Un plan din 2015 privind distribuirea a peste 100.000 de solicitanţi de azil din ţări precum Grecia şi Italia către alte state UE s-a dovedit a fi irelevant, în condiţiile în care doar câteva sute de refugiaţi au fost relocalizaţi în baza acelui acord.

Italia intenţionează să investească mai mult în combaterea pe mare a fluxului de migranţi, iar Salvini şi-a anunţat recent intenţia de a trimite nave militare şi patrule aeriene pentru a ţine migranţii departe de Italia. De asemenea, Italia va oferi 10 bărci cu motor pazei de coastă libiene pentru ca navele traficanţilor să poată fi capturate înainte să ajungă în apele internaţionale.

Salvini a declarat război navelor umanitare care salvează migranţi, interzicându-le să intre în porturile italiene, confiscând nave, arestând căpitanii acestora şi amendând proprietarii navelor cu amenzi de până la 50.000 de euro. În plus, recent, Salvini a declarat că a propus majorarea amenzilor la 1 milion de euro pentru a soluţiona problema, remarcile fiind făcute după ce nava umanitară sub pavilion olandez Sea-Watch 3 a intrat într-o ambarcaţiune a poliţiei italiene pentru a putea pătrunde în portul Lampedusa fără permisiune. Căpitanul navei a fost arestat.

Totuşi, navele umanitare continuă să salveze migranţi şi să îi transporte în Europa deşi ştiu că două astfel de nave au fost reţinute luna trecută. În urmă cu aproximativ două săptămâni, Alan Kurdi, o navă operată de ONG-ul german Sea-Eye, a salvat 65 de persoane din Mediterană. Autorităţile malteze au acceptat să primească migranţii, care au fost deja distribuiţi în diverse ţări UE.