Ministerul Sănătăţii pregăteşte o lege nouă cu impact pentru fumători

Anul 2016 ar putea aduce, pe lângă interdicţia de a fuma în spaţii publice închise, şi alte noi reguli vizând fumatul, mai exact comercializarea de ţigări clasice şi electronice, şi produse de tutun.
Fumatul cauzează subţierea unor regiuni importante ale cortexului cerebral.
Fumatul cauzează subţierea unor regiuni importante ale cortexului cerebral. (Artem_Furman//iStock/Thinkstock)

Ministerului Sănătăţii a publicat, recent, pe site-ul său, un proiect de lege având ca puncte fierbinţi interzicerea ţigărilor mentolate şi a celor cu arome, avertismente mai mari pe pachetele produselor din tutun şi eliminarea posibilităţii de achiziţionare a ţigaretelor de pe internet, relatează Gândul.

De asemenea, proiectul de lege prevede limite mult mai stricte şi în ceea ce priveşte comercializarea ţigărilor electronice şi a produselor de fumat din plante şi, în ciuda reglementărilor destul de dure, nu uită să menţioneze că Ministerul Sănătăţii poate, ulterior, scoate de pe piaţă orice produs din tutun, atât timp cât interdicţia este „justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice”.

Noul act normativ îşi propune să transpună în legislaţia naţională Directiva 2014/40/UE şi urmăreşte să facă ţigările mult mai puţin atrăgătoare în ochii tinerilor, principala populaţie fumătoare din Europa.

Prevederi ale proiectului de lege

Printre cele mai importante prevederi ale proiectului legislativ se numără interzicerea produsele din tutun îmbogăţite cu arome deosebite ce se diferenţiază de cea a tutunului simplu, fie că acestea se găsesc în compoziţia ţigării sau în filtre, hârtie, ambalaj, pentru cele din urmă fiind interzis să conţină nicotină. De asemenea, în actul normativ se precizează că producătorii de ţigări vor raporta Ministerului Sănătăţii date precum emisiile ţigărilor şi ingredientele folosite in procesul de fabricaţie a produselor din tutun.

„În acest sens, se interzice punerea pe piaţă a ţigărilor şi tutunului de rulat ce au o aromă caracteristică (adică au un miros sau un gust diferit de cel al tutunului, care este perceptibil în mod clar, care este determinat de un aditiv sau de o combinaţie de aditivi, incluzând neexhaustiv fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri, mentol sau vanilie, şi care este perceptibil înainte sau în timpul consumării produsului din tutun), sau care au arome în filtre, hârtie, ambalaj, capsule sau în orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun respective sau modificarea intensităţii arderii”, se arată în proiectul de act normativ de pe site-ul ministerului.

De asemenea, noul act normativ scoate în afara legii aşa numiţii „aditivi speciali”, de genul vitaminelor, al taurinei şi al cofeinei, care oferă fumătorului senzaţii suplimentare, stimulând practic fumatul, în timp ce efectul toxic al ţigării este mult mai puternic.

De asemenea, proiectul de lege reglementează şi nivelul emisiilor per ţigară, care nu are voie să depăşească 10mg de gudron, 1mg de nicotină şi 10mg de monoxid de carbon.

Ambalajul

Nu în ultimul rând, producătorii de ţigări vor trebui să umble la aspectul şi etichetarea pachetelor de ţigări şi a celorlalte produse din tutun. Fiecare ambalaj va trebui să conţină un avertisment de tipul „Fumatul ucide” pe jumătate din faţa laterală, mesaje de informare care să arate pe scurt riscurile la care se expun fumătorii şi avertismente despre modul în care ţigările le pot afecta sănătatea. Acesta din urmă va ocupa cea mai mare suprafaţă a ambalajului.

De asemenea, mesajele trebuie schimbate în fiecare an şi, odată ataşate pe pachet, producătorii trebuie să se asigure că ele sunt vizibile în întregime, că nu pot fi şterse sau îndepărtate şi că timbrul fiscal nu afectează sub nicio formă vizibilitatea textului sau a pozei.

Ţigările electronice sunt şi ele reglementate în actul normativ. Astfel, folosirea de arome şi aditivii rămân interzise, fiind necesară folosirea de ingrediente de o puritate ridicată pentru realizarea fluidului pe care-l "vapează" fumătorii de electronice.

În privinţa etichetării, ţigările electronice trebuie să cuprindă avertismentul „Acest produs conţine nicotină. Nicotina generează un grad ridicat de dependenţă”, pe 30% din suprafaţă, şi lista tuturor ingredientelor, fără referire la eventualele proprietăţi speciale pe care le-ar putea avea. Nivelul de nicotină înregistrat în lichidul care conţine nicotină trebuie să fie de cel mult 20mg/ml, iar folosirea altor substanţe care să atenteze la sănătatea umană este strict interzisă, arată sursa citată

Vânzarea de ţigări pe internet devine ilegală

"Vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun către consumatorii din România sunt interzise, dar sunt permise vânzările transfrontaliere la distanţă către consumătorii situaţi în statele membre care nu interzic astfel de vânzări”, prevede proiectul de lege, ceea ce se traduce prin faptul că românii nu vor mai putea comanda ţigări de pe internet din străinătate.

Se estimează că legea va intra în vigoare începând cu data de 20 mai 2016, cu următoarele menţiuni: lansarea pe piaţă a produselor care nu sunt conforme cu prevederile analizate este permisă timp de un an în plus, până în 2017 iar interzicerea punerii pe piaţă a produselor din tutun cu o aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii Uniuni reprezintă 3 % sau mai mult într-o anumită categorie de produse, se aplică abia de la 20 mai 2020.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură