Milioane de români ar putea fi datori la stat, fără să ştie şi fără să încaseze vreun leu

Paradoxuri din România: Milioane de români putea fi datori la stat fără să ştie şi fără să încaseze vreun leu, este concluzia la care s-a ajuns la dezbaterea "Cum putem face reforma fiscală în România?" care a avut loc joi, sub egida Asociaţiei pentru Reformarea Sistemului de Impozite şi Taxe (ARSIT) în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer (KAS) şi Institutul ordoliberal (IOL).

Temele centrale ale dezbaterii au fost:

• 1. Paradoxul de milioane al CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate): cum plătim 44 lei CASS dintr-un venit de 1 leu?
• 2. Cum arată un coeficient Gini al presiunii fiscale generate de redevenţele pentru resurse minerale?
• 3. Cât te costă să fii proprietar în România? 2013 vs 2014.

ARSIT este o organizaţie non-profit, non-politică, fără scop lucrativ şi are scopuri sociale şi economice, care susţine că s-a născut din dorinţa de a reprezenta vocea contribuabilului român în relaţia cu autorităţile statului.

În cadrul unui comunicat de presă ARSIT a punctat câteva probleme identificate:

”În 2013, mai multe milioane de români au fost puşi în faţa unui nou paradox fiscal: pentru simplul fapt că au statut de acţionar la o Societate de Investiţii Financiare (SIF), care a repartizat dividende, sunt datori cu 44 de lei către Casa Asigurărilor de Sănătate. O plată pe care nici nu ştiu că o au de fapt, pentru o sumă pe care cei mai mulţi dintre ei nu au încasat-o şi nici nu ştiu că o au de încasat.

ARSIT a fost sesizată recent în legătură cu aplicarea CASS asupra veniturilor din dividende asupra acelora care au calitatea de acţionar la cele 5 Societăţii de Investiţii Financiare, obţinută prin programele de privatizare în masă.

Deţinerile de acţiuni dobândite prin aceste programe sunt foarte mici, iar conform datelor furnizate de SIF Moldova, există circ 5,5 milioane de acţionari care au dreptul la un dividend net în valoare de sub 5 lei/acţionar în 2013.

Pentru aceste dividende, indiferent la cât se cifrează ele per acţionar, SIF-urile au obligaţia de a plăti la buget impozitul pentru venituri, indiferent dacă sumele respective sunt plătite efectiv acţionarilor sau nu.

Acţionarii, la rândul lor, au de asemenea de achitat taxe de consecinţă, indiferent dacă şi-au încasat sau nu dividendele.

Ca urmare, în 2013 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis în consecinţă informaţiile către Casele de Sănătate, iar acei acţionari pentru care venitul din dividende era venit unic au primit decizii de impunere din oficiu, expediate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru CASS aferent acestor venituri.

Chiar şi în cazul unui venit sub 5 lei, calculul se face, însă, la un salariu minim pe economie lunar. Deciziile de impunere stabileau debite de plată, dar şi dobânzi şi penalităţi pentru neplata acestora la timp.

Aşa se face ca un număr semnificativ de români au de plată, în 2013, un impozit de 44 de lei, pentru o sumă de 5 lei pe care posibil să nu o fi încasat”.

În consecinţă, ARSIT a trimis o scrisoare la ANAF, sesizând aspectele mai sus menţionate şi a solicitat anularea deciziilor de impunere din oficiu emise de Casele de Sănătate şi reanalizarea acestora, precum şi o modificare legislativă.

”Unde sunt banii noştri”

„Proiectele asociaţiei noastre au fost pe mai multe direcţii – îmbunătăţirea legislaţiei, investigarea relaţiei fisc-contribuabil, educaţia fiscală şi în ultima etapă să investigăm unde sunt banii noştri”, a declarat Delia Cataramă, director executiv ARSIT, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Epoch Times.

Aceasta a vorbit despre şi despre diferenţa dintre frauda fiscală - deci nerespectarea legii şi neplata impozitelor prin nerespectare legii şi acea ”evitare fiscală”, situaţia în care „încerc să mă folosesc de un text legal, dar nu respect spiritul textului legal”. „Practic ea este o evaziune fiscală pentru că cei care se folosesc de aceste metode ştiu că nu respectă spirtul legii, dar respectând litera ei este mai greu să fie pedepsiţi. În legislaţiile mai avansate există un concept care se numeşte abuz de drept. Şi la noi s-a introdus cu noul Cod Civil şi acum probabil vom evolua, în sensul ca şi acest abuz se pedepseşte”.

Delia Cataramă a explicat că pentru a pedepsi aceste ”scheme fiscale care respectă textul legii, dar nu respectă spiritul ei” este necesar „să ai nişte avocaţi, nişte judecători foarte bine pregătiţi, care să înţeleagă legea”.

„De altfel acesta este un proiect de suflet al ARSIT. La conferinţa din primăvară proiectul nostru a militat pentru înfiinţarea de tribunale fiscale, atunci l-am lansat, acum lucrăm pentru a structura acest proiect şi sperăm să reuşim să implementăm un mini-proiect în acest domeniu cu cooptarea celor interesaţi, evident Ministerul Justiţiei, Curtea Supremă de Magistratură”, pentru că este „important este să avem tribunale specializate în fiscal pentru a creşte gradul de colectare, că de fapt aceasta este o mare problemă – gradul de colectare”.

În ceea ce priveşte politica fiscală din România, aceasta ”se reformează în fiecare zi, asta e problema". Delia Cataramă îşi aminteşte că fost la o conferinţă în Anglia şi a fost întrebată cum se modifică la noi codul fiscal. Explicând că se modifică de foarte multe ori într-un an, a fost pusă următoarea întrebare încuietoare, care în opinia ei este foarte pertinentă: „Dar cum, la voi codul fiscal nu se aprobă împreună cu legea bugetului? Atunci cum fundamentaţi bugetul dacă voi nu ştiţi prevederile din codul fiscal?”

”De atunci tot visez la un moment la care cele două să meargă mână în mână. Atunci când se aprobă bugetul să se aprobe pe baza unor texte de cod fiscal clare, fundamentate. Nu aprobăm întâi legea bugetară, după aceea schimbăm codul fiscal de cinci ori. E clar că nu o se mai respecte acele prevederi pentru că cele două se aprobă total distinct - nu există legătură”, a concluzionat Delia Cataramă.