Mihail Gofman: Plahotniuc a fost audiat în SUA de două ori privind furtul miliardului
alte articole
În perioada în care se pregătea schema jafului secolului din sistemul bancar moldovenesc, fostul şef adjunct al Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCSB) în grad de căpitan, din cadrul CNA, Mihail Gofman, a fost chemat de un şef şi i s-a spus să elaboreze un proiect de lege, de modificare a legii 633 - prima lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor - prin care companiile off-shore să nu mai prezinte informaţii la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie (CCCEC).
Gofman a ţinut să specifice că deşi le-a explicat tuturor că nu este real să se facă modificările solicitate şi că ulterior SPCSB în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) va avea probleme cu executarea obligaţiunilor faţă de partenerii externi, nu a fost luat în consideraţie.
"Mi s-a spus: 'd-le locotenent major', am spus că sunt căpitan, 'dacă până seara nu este acest proiect de lege, vei fi caporal cu o dungă pe epoleţi'. Eu am formulat acel proiect de lege. S-a opus foarte mult Banca Naţională. Leonid Talmaci guvernatorul BNM în acea perioadă, chiar şi el a fost pus la perete. Toate săgeţile veneau spre mine. Fiind şeful delegaţiei la Comitetul MoneyVal în acea perioadă, am rugat să ne ajute să ieşim din această situaţie stupidă”, a declarat Mihail Gofman în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.
Acesta a mai menţionat că după adresarea sa către Consiliul Europei, de el s-a apropiat o persoană care i-a spus: „d-le Gofman nu ai făcut faţă la problema respectivă”, astfel fiindu-i transmis mesajul clar că vor urma consecinţe când va reveni în ţară. Aşa cum era de aşteptat, când s-a întors a fost înlăturat de la şefia delegaţiei Comitetului MoneyVal, iar apoi timp de doi ani a fost marginalizat pentru a nu contacta experţi din afara ţării.
Ulterior, au parvenit scrisorile de la Consiliul Europei şi practic în septembrie acelaşi an a fost anulată acea modificare a legii 633, care practic a funcţionat trei luni. Persoanele aflate într-o situaţie stupidă trebuiau cumva să-şi motiveze acţiunile, m-au chemat şi mi-au spus timp de o lună să fie elaborată legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, legea 190. Legea a fost elaborată, situaţia s-a aplanat şi noi am activat în continuare”, a specificat Gofman.
Notabil este faptul că fără coordonarea foarte bine gândită a băncilor sistemice şi acceptul tacit al unor persoane importante din acest stat operaţiunea dată n-ar fi putut avea loc.
Mai mult decât atât, în documentul prezentat de Gofman sunt menţionate două grupuri de persoane implicate, primul este Şor-Filat, al doilea Platon-Plahotniuc, iar coordonator al acestei operaţiuni ar fi fost cetăţeanul american şi leton Serghei Iaralov care nu are cetăţenie moldovenească, dar care este foarte des văzut împreună cu Plahotniuc, fiind prezent în Parlament când lui Filat i-a fost retrasă imunitatea şi a fost reţinut. Gofman a mai punctat în scrierile sale că peste 160 de persoane sunt implicate în această afacere..
În context, fostul şef adjunct al SPCSB a menţionat că primul lucru a fost să înlăture acţionarii care nu doreau să meargă la ceea ce se planifica, iar ulterior, să devalizeze sistemul bancar prin acordarea creditelor neperformante fără a fi acoperite cu gajuri. Pentru realizarea acestui plan era nevoie de acoperire politică, precum şi implicarea persoanelor în funcţii cheie din Banca Naţională, CNA, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Justiţiei, a punctat Mihail Gofman.
Din cei patru menţionaţi de ex-adjunctul SPCSB din cadrul CNA, Şor, Filat, Platon şi Plahotniuc în Republica Moldova doar numele lui Plahotniuc nu figurează oficial nicăieri. Totuşi, Gofman a ţinut să specifice că toate documentele prezentate autorităţilor din Moldova, le-a prezentat şi organelor competente din SUA.
Am contactat FBI şi Holman Security, dosar penal este, Vladimir Plahotniuc a fost audiat de două ori şi nu ştiu de ce nu a informat pe nimeni în Moldova. Plahotniuc este cel mai specific din tot acest grup, practic i-a jucat pe toţi, el fiind cel mai mare beneficiar în rezultatul „jaful secolului”, semnăturile aparţinând doar funcţionarilor publici”, a conchis expertul titular la Comitetul MoneyVal din cadrul Consiliului Europei.
