MI6 a dat mită pentru ca Spania să nu participe la cel de-al Doilea Război Mondial

Serviciile secrete MI6 din Marea Britanie au dat mită unor înalţi responsabili militari spanioli în încercarea de a evita ca Spania să se alăture taberei germane în cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit unor documente oficiale britanice declasificate joi. Marea Britanie a destinat o sumă de până la 14 milioane de dolari - echivalentul actual a 200 de milioane de dolari (155 de milioane de euro) atât militarilor din cercul lui Francisco Franco cât şi armatorilor şi spionilor spanioli, notează vineri ziarul La Razon.

Informaţia declasificată de Arhivele Naţionale britanice şi citată de ziarele The Guardian şi The Times, dezvăluie că banii au fost trimişi într-un cont al unei bănci elveţiene din New York, la iniţiativa ambasadorului britanic din Madrid din acea perioadă, Samuel Hoare. Plăţile au fost onorate prin intermediul omului de afaceri spaniol, Juan March, care lucrase ca agent dublu britanic în Primul Război Mondial, şi au avut ca destinatari, între alţii, pe fratele dictatorului spaniol, ofiţerul de marină Nicolas Franco.

Hoare a solicitat, în iunie 1940, o primă tranşă de un milion de dolari, 'fără amânare' MAE britanic (Foreign Office), în care cerea să fie informat personal premierul Winston Churchill, în caz că ar exista dubii. Graba lui Hoare era determinată de convingerea că, dacă nu se trimiteau banii, exista pericolul imediat ca Spania să renunţe la poziţia sa de neutralitate şi ca Franco să se alinieze forţelor Germaniei naziste.

'Intrarea Spaniei în război va depinde de rapiditatea cu care veţi acţiona', se poate citi într-una din telegramele în care diplomatul spaniol insista asupra caracterului 'critic' al situaţiei şi avertiza: 'Nu pot să pierd timpul pentru a explica poziţia în detaliu'. Potrivit documentelor declasificate, Hoare asigura că sumele de bani britanice au folosit şi la arestarea unor persoane care conspirau pentru a-l convinge pe Franco să participe la război de partea Germaniei.

Deşi unii ofiţeri britanici şi-au exprimat îndoieli faţă de această operaţiune, precum ministrul pentru război şi ulterior prim-ministru, Anthony Eden, în cele din urmă Hoare a reuşit să-l convingă pe Churchill şi guvernul de la Londra. Informaţiile declasificate includ şi un mesaj confidenţial al ministrului britanic de externe de atunci, lordul Halifax, în care se informează despre existenţa unor contacte cu membri ai 'gherilei' de rezistenţă, în cazul în care Spania ar suferi o invazie din partea Germaniei.

'Vă rog mult să ardeţi această misivă imediat după ce o citiţi', indica ministrul de externe lui Hoare, ceea ce în final nu s-a întâmplat. Ulterior, agenţi britanici aveau să intre în contact, la Lisabona, cu republicanii spanioli (aşa numiţi 'roşii' în documente) o decizie care îl preocupa atât pe Churchill cât şi pe ministrul britanic al economiei de război, Hugh Dalton.