Merkel „la un păhărel” în Republica Moldova

În pofida secetei cumplite care a afectat agricultura Republicii Moldova, peste tot în Chişinău puteai vedea flori şi copaci proaspăt plantaţi. Înainte de sosirea cancelarului german Angela Merkel se anunţa că în unele locuri au fost puse rulouri de gazon, dintre care 20 de metri au fost furaţi la scurt timp. Pentru vizita înaltului oaspete, din capitala moldovenească au fost scoase 152 de camioane de gunoi, descrie publicaţia germană Der Spiegel, Chişinăul împodobit pentru sosirea lui Merkel.

Potrivit Der Spiegel, premierul moldovean Vlad Filat intenţionează să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană (UE), iar vizita Angelei Merkel este considerată un important semnal. Merkel a lăudat reformele pe care republica le-a desfăşurat în ultimii patru ani, iar membrii delegaţiei germane au declarat că, dintre cele şase ţări ale aşa-zisului Parteneriat Estic al UE, Republica Moldova se dezvoltă în cheia cea mai pozitivă.

Cu toate acestea, cancelarul german nu a vorbit despre posibilitatea aderării republicii la UE, precizând că pentru realizarea perspectivelor europene ale ţării este nevoie de paşi consecutivi. 'Prietenia-i prietenie, dar astăzi Europa este preocupată de cu totul alte probleme decât de perspectiva aderării Republicii Moldova la UE', comentează Der Spiegel.

În afară de aceasta, există problema transnistreană, continuă publicaţia germană. Transnistria, o regiune care poartă şi acum cu mândrie pe stema sa secera şi ciocanul, s-a separat de Republica Moldova în 1990, când lucrurile au ajuns la un război scurt, dar sângeros. Această formaţiune teritorială miniaturală şi aşa-zisul guvern din aşa-zisa capitală Tiraspol nu au fost recunoscute nici până la această oră de nicio ţară din lume, nici măcar de Rusia, ale cărei trupe continuă să fie desfăşurate în zonă, subliniază cotidianul.

Până în 2011, în Transnistria domnea un clan autoritar, cu nostalgii după Uniunea Sovietică. Abia din momentul în care funcţia de 'preşedinte al Transnistriei' a fost preluată de Evgheni Şevciuk (succesorul lui Igor Smirnov), lucrurile s-au mişcat din punctul mort. Mici paşi înainte există: legătura feroviară, construcţia unui pod, reţeaua de telefonie fixă. Germania s-a implicat substanţial în toate acestea, iar Chişinăul apreciază foarte tare acest lucru.

În vara lui 2010, Merkel, împreună cu preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au avut o nouă iniţiativă în vederea soluţionării conflictului transnistrean, iar astăzi se desfăşoară din nou negocieri internaţionale. Însă, deocamdată nu este clar dacă acestea vor fi continuate pe vremea preşedinţiei lui Vladimir Putin.

Der Spiegel constată de asemenea că Merkel a evitat problemele privind criza din zona euro, pentru a nu 'întrista' partea gazdă, care şi-a pus speranţe atât de mari în vizita sa. Potrivit publicaţiei, Merkel a spus doar că vineri, în timpul negocierilor cu premierul grec Antonis Samaras nu va fi găsită o soluţie şi că fiecare partener (din UE) este obligat să-şi respecte angajamentele.