Republica Moldova, mai avansată decât Ucraina şi Rusia în cooperarea cu UE (presa rusă)

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a desfăşurat miercuri o vizită în Republica Moldova. Este pentru a doua oară când un lider vest-european de asemenea nivel vizitează această ţară, cea mai săracă din Europa, după proclamarea independenţei sale - primul a fost, în 1998, preşedintele francez Jacques Chirac. Autorităţile de la Chişinău califică această vizită drept 'geopolitică', mizând pe sprijinul Germaniei în problema anulării regimului de vize cu Uniunea Europeană (UE). Parţial, aceste speranţe sunt întemeiate: în îndeplinirea 'Planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor', Chişinăul a înregistrat progrese mult mai mari decât Ucraina şi cu atât mai mult Rusia, subliniază joi cotidianul rus Kommersant.

În ziua vizitei dnei Merkel, centrul Chişinăului părea 'mort': autorităţile au dat ordin să fie închise toate terasele şi cafenelele de pe traseul cortegiului german şi au evacuat toate autoturismele parcate în zonă. Unele străzi au fost închise chiar şi pentru pietoni.

Merkel a stat în Republica Moldova doar o jumătate de zi, însă acest lucru a fost suficient pentru a le inspira liderilor moldoveni 'eurooptimism'. 'Perspectiva europeană a Republicii Moldova nu este un vis, ci o realitate', a declarat premierul Vladimir Filat după întrevederea cu înaltul oaspete. Cancelarul german nu a contestat cele spuse, dar s-a exprimat mai precaut: 'Republica Moldova are o perspectivă europeană, însă acesta este un proces în etape. Guvernul (de la Chişinău) se mişcă în această direcţie, este necesar să fie îndeplinite obligaţiile asumate', a declarat Merkel.

Chişinăul speră că vizita lui Merkel va contribui la apropierea republicii de UE. În prezent, autorităţile moldovene desfăşoară negocieri în vederea semnării acordului de asociere cu UE, care presupune un acord de liber schimb şi trecerea la un regim fără vize pentru călătoriile de scurtă durată.

Tocmai în această ultimă problemă Chişinăul a înregistrat progrese semnificative, potrivit Kommersant. Recent, Comisia Europeană a constatat că republica a finalizat îndeplinirea primei faze a 'Planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor', plan care i-a fost transmis în urmă cu un an. Acest plan este împărţit în patru părţi: securitatea documentelor, migraţia şi readmisia, reforma structurilor de apărare a securităţii şi ordinii publice şi respectarea drepturilor omului. Îndeplinirea primelor două puncte a fost finalizată de Chişinău: în republică se eliberează doar paşapoarte biometrice, la turaţie maximă se desfăşoară şi cooperarea cu UE în domeniul migraţiei şi readmisiei.

În ceea ce priveşte reforma organismelor de apărare a ordinii publice şi apărarea drepturilor omului, Chişinăul a adoptat deja toate legile necesare, care ar trebui puse în curând în aplicare. Potrivit Kommersant, cea mai încălcată dintre aceste legi ar fi cea 'Privind egalitatea şanselor', care garantează drepturile minorităţilor de orice fel, inclusiv sexuale. Legea a fost adoptată, în pofida opoziţiei din partea Bisericii şi a opoziţiei comuniste. Este adevărat că aceasta a fost adoptată nu din grijă reală faţă de minorităţi, ci din dorinţa UE de a-şi lua măsuri de precauţie în cazul unor posibili refugiaţi din Republica Moldova. 'Bruxellesul a insistat asupra adoptării acestei legi, pentru ca oamenii să nu ceară azil politic pe motivul încălcării drepturilor lor', a explicat o sursă a Kommersant din cadrul guvernului de la Chişinău.

Acum Chişinăul speră că, în cadrul summitului Parteneriatului Estic (din care fac parte Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), care se va desfăşura la sfârşitul lui 2013, ţara va trece într-un stadiu mai avansat de integrare în UE. 'Însăşi vizita dnei Merkel la Chişinău arată că Republica Moldova este interesantă ca partener pentru Germania şi UE', a declarat pentru cotidianul rus ministrul-adjunct al afacerilor externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman.

'Germanii şi-au îmblânzit deja în mod substanţial poziţia în ceea ce priveşte regimul de vize al republicii cu UE. Există toate motivele să credem că în 2014 vizele vor fi a anulate', a dat asigurări o altă sursă de informaţii din cadrul MAE. Potrivit sursei citate, înainte, în relaţiile cu Chişinăul UE ţinea cont de Kiev, care până la cearta cu Bruxellesul cauzată de sentinţa împotriva Iuliei Timoşenko era la un pas de semnarea acordului de asociere cu UE. Acum, afirmă diplomatul moldovean, situaţia s-a schimbat. 'Până de curând Ucraina era o prioritate pentru europeni. Se considera chiar că paşii în întâmpinarea Republicii Moldova vor irita Kievul. Acum lucrurile stau exact invers: la Bruxelles se consideră că apropierea Republicii Moldova de UE va fi un semnal pentru Ucraina: faceţi reforme şi veţi obţine ceea ce au obţinut moldovenii', a explicat sursa de informaţii.

O altă importantă temă a vizitei Angelei Merkel a fost problema reglementării transnistrene. Germania nu-şi ascunde cointeresarea în soluţionarea acestui conflict ce mocneşte lângă UE. În 2010, Merkel şi preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au semnat un memorandum privind înfiinţarea unei comisii permanente UE-Rusia în probleme de politică externă şi securitate, care să se poată ocupa şi de conflictul de pe Nistru. În pofida faptului că acest memorandum, denumit 'Iniţiativa Meseberg' (fiind semnat în localitatea germană Meseberg), a rămas la nivelul unei declaraţii de intenţii, atenţia Berlinului pentru Transnistria nu a scăzut.

Este adevărat că de data aceasta nu s-au înregistrat progrese majore în problema transnistreană. Angela Merkel a anunţat doar că în acest proces 'este nevoie de răbdare', precizează cotidianul rus.