Medvedev şi Putin au intrat în altă etapă a vieţii lor politice

Tandemul şi-a îndeplinit rolul istoric: Vladimir Putin va fi din nou preşedinte al Rusiei, timp de şase ani. Cu toate astea, Putin nu a desfiinţat duumviratul şi a consolidat poziţiile viitorului premier Dmitri Medvedev prin funcţia de lider al partidului „Rusia Unită”, chiar dacă putea să formeze un guvern tehnocrat, punând în fruntea acestuia un premier cu un rating apropiat de zero.

Potrivit cotidianului rus Kommersant, tandemul era necesar pentru ca, după două mandate prezidenţiale, Putin să ia o pauză de patru ani şi apoi să revină la Kremlin. Însă, această pauză trebuia să fie de aşa natură, încât în cei patru ani poporul să nu uite cine este 'liderul naţional'. Din acest motiv Putin a devenit premier, iar Medvedev era necesar pentru a fi preşedinte un mandat şi a nu pretinde la un al doilea. Astfel era văzut sensul tactic al combinaţiei în 2007, când ideea tandemului abia era dată publicităţii.

Lucrurile se desfăşoară exact cum au fost gândite: Putin va reveni la Kremlin în data de 7 mai, iar transferarea simetrică a lui Medvedev în funcţia de premier va avea loc la 8 mai. Cu toate acestea, senzaţia de inamovibilitate a celor doi a dispărut, constată Kommersant.

După cum relevă sondajele de opinie, tandemul şi-a restabilit deja ratingurile de dinaintea alegerilor: în Putin au încredere 68% dintre cetăţenii ruşi, iar în Medvedev - 65%. Totuşi, nu este clar cât de mult se va menţine această încredere recâştigată.

Potrivit directorului general al VŢIOM, Valeri Fedorov, chiar dacă cifrele sunt aceleaşi, 'calitatea' opiniei publice este alta. Putin a încetat să fie 'preşedintele tuturor ruşilor', pierzându-şi statutul de lider naţional. Ruşii l-au votat la 4 martie nu pentru că 'Putin îi va salva', cum au făcut în 2000 şi 2004: de data aceasta, votul a fost unul raţional, cei mai mulţi votând pentru candidatul optim dintre cei cinci candidaţi propuşi.

Un alt rezultat al alegerilor s-ar fi înregistrat şi în condiţiile unei alte politici informaţionale din Rusia. De asemenea, Putin ar fi avut un alt rezultat dacă mitingurile de protest şi reforma politică ar fi început cu un an înainte de alegeri. Federov este convins că Putin, în calitate de lider politic, 'este deja în altă etapă a vieţii'.

În condiţiile în care societatea a votat deja 'raţional, nu emoţional', ea nu mai este dispusă să ierte greşelile şi neonorarea promisiunilor. O atitudine extrem de critică va stârni orice decizie nereuşită, orice întârziere a vreunei acţiuni sau, dimpotrivă, acţiunile pripite. Majoritatea celor care au votat pentru Vladimir Putin îl vad ca pe un 'funcţionar în serviciul statului, care a fost angajat pentru că se potriveşte mai bine ca alţii, iar contractul cu el poate fi reziliat', subliniază directorul VŢIOM.

Nu este exclus ca tocmai pentru cazul 'rezilierii contractului' să şi fie menţinut tandemul, opinează cotidianul rus. Constituţia Federaţiei Ruse prevede că, în orice situaţie critică, preşedintele poate demite guvernul, punând pe umerii executivului întreaga răspundere pentru greşeli. În această situaţie, de pe scenă va dispărea un politician care are al doilea rating după Putin şi care îi este loial.

DE altfel, şansele ca Medvedev să dispară sunt destul de mari. În acest sens, Kommersant aminteşte de starea deplorabilă a complexului tehnico-industrial al ţării şi de multitudinea de reforme amânate sau eşuate. Toate aceste probleme vor începe să aibă un efect negativ concret doar peste vreo doi-trei ani. Deocamdată, consecinţele negative posibile în viitor îi îngrijorează doar pe experţi.

De altfel, în cei 12 ani cât s-a aflat la putere, Putin s-a ghidat după principiul de a 'nu-i preda pe oamenii din echipa sa, chiar dacă aceştia părăsesc ei înşişi echipa'. Însă, în următorii şase ani situaţia din Rusia s-ar putea acutiza în asemenea măsură, încât aceasta nu va mai putea fi depăşită fără reforme radicale şi fără o reînnoire categorică a echipei. Şi atunci, Putin va trebui să renunţe la obiceiul de a nu-i preda pe ai săi, declară directorul general al Institutului internaţional de expertiză politică, Evgheni Mincenko.

După aceasta, însă, lupta dintre clanuri 'pentru interese' va trece de la actualele 'intrigi în spatele culiselor' într-o luptă deschisă, care va căpăta forma unei concurenţe politice. În această luptă concurenţială Dmitri Medvedev ar putea avea un rol şi ca premier, şi ca lider al partidului 'Rusia Unită', şi ca posibil candidat la preşedinţie.

Sistemul este destul de stabil şi flexibil, este de părere analistul Lev Gudkov. În deplină concordanţă cu intenţia tandemului, liderii ţării vor face mereu rocade, iar construcţia sistemului puterii va rămâne neschimbată, în asemenea măsură încât ar putea fi chiar organizate alegeri prezidenţiale corecte. Dacă aceste alegeri vor fi câştigate de un relativ democrat din partea opoziţiei, acesta nu se va menţine prea mult la putere, pentru că se va pomeni într-o confruntare cu întregul aparat de administrare, după cum s-a întâmplat odată cu guvernul lui Egor Gaidar.

În această situaţie, se vor acutiza imediat toate problemele pe care puterea nu le rezolvă şi nici măcar nu le discută, chiar dacă socitetatea nici nu observă acest lucru. Însă, incapacitatea unui preşedinte-opozant de a rezolva aceste probleme va fi imediat observată de societate, chiar dacă această incapacitate este cauzată doar de faptul că sistemul politic din Rusia nu-i permite unei forţe de opoziţie să aibă propriile cadre în puterea executivă, cadre care ar putea rezolva în mod profesionist problemele, imediat cum candidatul sau partidul lor ar câştiga alegerile, explică Gudkov.