Medicina, pe avarii. Peste jumătate din doctorii bucureşteni suferă de epuizare profesională
alte articole
Peste jumătate dintre medicii bucureşteni suferă de sindromul epuizării profesionale (burnout), relatează ştiri.tvr.ro. Principalele cauze ale epuizării pe care o resimt doctorii este volumul mare de sarcini birocratice, suprasolicitarea emoţională şi salariile prea mici. Căci, din cauza salariilor mici, medicii se duc să lucreze şi în privat, astfel încât nu mai au timp de odihnă şi relaxare.
Departe de a fi un "moft", epuizarea profesională poate conduce la depresie, insomnii, cei afectaţi pot avea dificultăţi în luarea deciziilor, se concentrează mai greu. Unii pot cădea inclusiv fizic.
Lucrăm la cote de avarie. Sunt epuizante gărzile şi, în plus, am început să ne îmbolnăvim din ce în ce mai des şi din ce în ce mai grav din cauza suprasolicitării fizice şi psihice în primul rând. Avem o colegă care a decedat datorită unui neoplasm la vârsta de 47 de ani, mai avem şi alte colege cu patologii grave, dar care continuă să vină la serviciu. Uzura este foarte mare şi n-o să mai putem face faţă”, a declarat Silvia Nica, şef al Unităţii de primiri urgenţe la Spitalul Universitar.
Potrivit sursei citate, la Spitalul Universitar de exemplu, zilnic pragul Unităţii de Primiri Urgenţe este trecut de aproximativ 400 - 500 de pacienţi. Aşadar, pe o gardă, un medic ajunge să se ocupe chiar şi de 50 de bolnavi, o parte dintre ei fiind în stare gravă şi critică.
Şi ca şi cum nu ar fi de ajuns, după ce pleacă de la spital, mulţi doctori se duc să acorde consultaţii şi la clinici private, ajungând astfel să muncească în exces. 30% dintre doctorii din Bucureşti au două locuri de muncă, iar 12%, trei sau chiar mai multe. Drept urmare, peste jumătate dintre medicii bucureşteni suferă de burnout.
Potrivit unui studiu realizat de Colegiul Medicilor din Bucureşti, birocraţia este principalul factor care duce la apariţia epuizării în rândul medicilor. Urmează în top lipsa unui salariu motivant, suprasolicitarea emoţională, informatizarea sistemului şi imposibilitatea de a oferi tuturor pacienţilor un tratament de calitate.
La nivel de România, nu se ştie care este situaţia nivelului sindromului burnout, dar în Franţa este de 42%, în Germania, 48% iar în Marea Britanie, 33%.
