Masacrul de la Katyn

Într-o lume obişnuită cu răul, masacrul de la Katyn, în care 21.857 de ofiţeri, militari şi civili polonezi au fost executaţi de Armata Roşie, după ce a invadat estul Poloniei, se află printre cele mai brutale şi degradante acte inumane din cel de-al doilea război mondial. Deşi Rusia şi-a recunoscut în 1990 răspunderea pentru acest act criminal, Polonia merită să primească o scuză oficială din partea guvernului rus.

Într-o scrisoare din 5 martie 1940, trimisă de şeful poliţiei secrete Lavrenti Beria către liderul sovietic de atunci Iosif Stalin, acesta a declarat: "În taberele de prizonieri de război conduse de URSS NKVD şi în închisorile din vestul Ucrainei şi Bielorusiei există în prezent un număr mare de poliţişti şi spioni polonezi, membri ai partidelor contra-revoluţionare poloneze, membri ai unor organizaţii contra-revoluţionare rebele, dezertori şi alţii. Aceştia sunt cu toţii inamici ai puterii sovietice şi sunt plini de ură faţă de sistemul sovietic. "

Scrisoarea recomandă apoi condamnarea lor la pedeapsa capitală - execuţie prin împuşcare - şi susţine: "Cazurile vor fi tratate fără somarea condamnaţilor şi fără dezvăluirea acuzaţiilor; fără oferirea niciunui fel de declaraţii cu privire la încheierea investigaţiei sau a vreunui rechizitoriu." Scrisoarea a primit aprobarea lui Iosif Stalin şi a membrilor Biroului Politic.

Sovieticii au luat mii de polonezi prizonieri. Victimele erau în mare parte ofiţeri ai armatei poloneze, dar printre ei se aflau şi profesori universitari, preoţi, medici şi profesori. Printre ei s-au aflat 900 de evrei. Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (NKVD) a creat un Departament responsabil cu prizonierii de război, iar acesta a luat toţi prizonierii în custodie.

În urma ordinelor lui Stalin, prizonierii polonezi au fost împuşcaţi în cap, iar trupurile lor au fost aruncate în gropile comune de la Katyn, Mednoye şi Piatykhaty. Execuţii erau efectuate zilnic, cu excepţia zilei de 1 Mai (Ziua Internaţională a Muncii).

Soldaţii germani au descoperit primele morminte în masă din pădurea Katyn, la 12 km vest de Smolenk, Rusia, în aprilie 1943 şi au acuzat sovieticii de genocid. Guvernul sovietic a negat orice responsabilitate şi s-a răzbunat prin acuzarea germanilor de masacru, o politică ce a fost urmată de guvernele sovietice succesive.

Atât prizonierii americani cât şi cei britanici, care au fost duşi cu forţa de nazişti ca să asiste la scenele din gropile comune, au declarat că erau convinşi că crimele au fost efectuate de sovietici. Cu toate acestea, atât Statele Unite cât şi Regatul Unit au ascuns iniţial masacrul, temându-se ca divulgarea lui ar fi atras duşmănia lui Stalin, într-un moment când aveau nevoie de cooperarea sa totală pentru a încheia războiul.

În 1952, raportul final al unei comisii a Congresului SUA pentru investigarea masacrului de la Katyn a declarat că nu există nicio îndoială cu privire la vinovăţia sovietică şi a numit masacrul de la Katyn "una dintre crimele internaţionale cele mai barbare din istoria lumii."

Abia în 1990 a recunoscut Mihail Gorbaciov vinovăţia sovietică. Ulterior, o anchetă efectuată de Biroul Procurorului General al Uniunii Sovietice (1990-1991) şi de Federaţia Rusă (1991-2004) a confirmat responsabilitatea sovieticilor în acel masacru.

Într-un poem intitulat "Amintindu-ne de Katyn", Anne Kaczanowski, al cărei tată a fost prizonier în Kherson, nu departe de închisorile unde erau deţinuţi mulţi soldaţi polonezi în 1939-1940, a scris:

Eram o ameninţare la adresa laşilor, care ne-au redus la tăcere cu ajutorul armelor,

Dar moştenirea noastră va supravieţui prin fiicele şi fiii noştri.

Inimile noastre îndurerate au zvâcnit când am şoptit încet la revedere

Şi sperăm că într-o zi adevărul privind destinul nostru va înlătura minciuna sfruntată.

Deşi au trecut mai mult de 70 de ani de la masacrul ce a înrăutăţit considerabil relaţiile dintre Polonia şi Rusia, Polonia merită să primească scuze oficiale din partea guvernului rus, inclusiv desecretizarea totală a tuturor documentelor referitoare la masacru, identificarea tuturor victimelor şi numirea tuturor autorilor.

Scuze oficiale din partea guvernului rus către poporul polonez nu va învia morţii. Dar va închide cercul pentru victimele de la Katyn şi familiile acestora, care încă se luptă pentru dreptate şi adevăr.

Dr. César Chelala este câştigător al premiului Clubul de Presă al Americii din Străinătate pentru un articol cu privire la drepturile omului.