Maria Ciobanu: Amintire eternă moldovenilor care au cunoscut îngheţurile siberiene pe motiv că nu se supuneau ocupantului

Luni, la Chişinău au avut loc mai multe evenimente de comemorare a victimelor celui mai mare val de deportări staliniste. Oamenii, care au avut de suferit de pe urma deportărilor, s-au adunat tradiţional în faţa monumentului „Trenul Durerii”, din scuarul Gării Feroviare din Chişinău.

„Acum 71 de ani ... Infernul a început de la ora 2.00 cu ţipătul militarilor, securiştilor, miliţienilor 'otkroite!' (deschideţi n.r.) pe la uşile gospodarilor.

Ei invadaseră satele, purtând la chipiu steluţa roşie cu secera comunistă şi ciocanul proletar”, reaminteşte deputatul Maria Ciobanu, menţionând că rana rămâne deschisă şi va sângera atâta timp cât va exista la moldoveni demnitatea şi memoria istorică.

Parlamentara notează că nu pot fi uitaţi acei care au cunoscut îngheţurile siberiene din simplul motiv ca au muncit mai mult ca alţii, că nu se supuneau ocupantului, că nu îşi doreau să intre cu forţa în kolhozurile sovietice.

Maria Ciobanu doreşte ca „gospodarii vetrelor noastre strămoşeşti, care au suferit fără nicio vină” să rămână veşnic în amintire. „Puteri şi sănătate acelora care au supravieţuit, întorcându-se acasă în speranţa unor timpuri mai prielnice...”, a conchis politiciana.

La 6 iulie 1949, în doar câteva ore, peste 35 de mii de oameni au fost urcaţi în vagoane şi duşi în lagăre de muncă forţată. Femei, copii, bătrâni. Cei mai buni gospodari. Le-a luat apoi ani de zile să revină în patrie. Mulţi dintre ei nici n-au mai apucat acest moment, a susţinut premierul Ion Chicu subliniind că în memoria trecutului necesită a fi diminuate „populismul, luptele politice, etnice şi religioase şi să amplificăm omenia”.