Marea Chinei de Sud agitată. Beijingul avertizează Occidentul şi lansează şase rachete balistice anti-navă

China a trimis un avertisment dur Occidentului după ce armata sa a lansat şase rachete balistice anti-navă (ASBS) în disputata Mare a Chinei de Sud, potrivit Express.co.uk.

Testele maritime au fost desfăşurate în perioada 29-30 iunie, la doar câteva zile după ce preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu omologul american Donald Trump în marja summitului G20 din Japonia cu scopul de a relaxa relaţiile tensionate dintre SUA şi China. Nu se ştie dacă statul chinez a testat aceste rachete împotriva unor nave fictive sau a altor ţinte, însă măsura a fost condamnată de Washington. Locotenent-colonelul Dave Eastburn, purtător de cuvânt al Pentagonului, a descris testele ca fiind “stânjenitoare” şi a precizat că nu a respectat promisiunea preşedintelui Xi Jinping, din 2015, de a demilitariza apele respective. Eastburn a susţinut: “Pentagonul are cunoştinţă de lansarea rachetei chineze din structurile artificiale situate în Marea Chinei de Sud, în apropierea Insulelor Spratly”.

Morgan Ortagus, purtătoare de cuvânt a Departamentului Apărării al SUA, a afirmat: “Militarizarea de către China avanposturilor disputate din Marea Chinei de Sud reprezintă o încălcare a angajamentului făcut de preşedintele Xi în 2015 de a nu se implica în astfel de activităţi.

“[Testele] sunt provocatoare, complică rezolvarea paşnică a disputelor, ameninţă securitatea altor naţiuni şi subminează stabilitatea regională”.

Armata chineză a insistat că testarea rachetelor a făcut parte dintr-un “exerciţiu de pregătire” şi nu a vizat nicio ţară.

Un purtător de cuvânt al armatei chineze a declarat ziarului Global Times, care este publicat de Cotidianul Poporului, oficiosul Partidului Comunist Chinez: “Potrivit planului anual de pregătiri, Comandamentul sudic al Armatei de Eliberare a Poporului a desfăşurat recent teste cu muniţie reală în apropierea insulei Hainan. Acest exerciţiu de pregătire nu a vizat nicio ţară în mod special”.

Beijingul pretinde cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud – o linie comercială asiatică vitală prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari, care este revendicată, deşi nu în întregime, şi de Taiwan, Malaezia, Vietnam, Brunei şi Filipine – şi a construit ăn zonă insule artificiale, lucru care încalcă Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS).

Anul trecut, administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut regimului de la Beijing să îşi retragă toate rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, aceasta fiind prima dată când a fost făcută publică o astfel de cerere, potrivit AP.

Pentagonul a dezvăluit în iunie 2018 că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropierea Filipinelor - un aliat al SUA - pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali ai armatei au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud. În plus, China şi-a consolidat în mod semnificativ prezenţa militară în Insulele Paracel în ultimii ani. Imagini din satelit recente au surprins avioane de luptă staţionate pe cel puţin una dintre insule. De asemenea, Beijingul a avertizat navele care au pătruns în regiune.

SUA a desfăşurat în regiune numeroase operaţiuni de promovare a “libertăţii de navigare” în cadrul cărora trimite nave de luptă în apropierea insulelor contestate, atrăgând deseori furia regimului comunist chinez. De exemplu, în luna mai, un distrugător american a navigat în apropierea disputatului Recif Scarborough din Marea Chinei de Sud. Comandantul Clay Doss, purtător de cuvânt al Flotei a 7-a a Marinei SUA, a confirmat că distrugătorul american USS Preble a desfăşurat operaţiunea. “USS Preble a navigat în interiorul zonei de 22 de km delimitată în jurul Recifului Scarborough pentru a contesta revendicările maritime excesive şi pentru a proteja accesul la canalul maritim aşa cum prevede legislaţia internaţională”.