Maia Bănărescu: Copiii din RM cu deficienţe senzoriale nu sunt integraţi pe deplin în societate

Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor copilului, Maia Bănărescu, constată că în Republica Moldova se atestă o creştere a numărului de copii cu dizabilităţi de auz şi vedere, potrivit Raportului cu privire la incluziunea socială a copiilor cu dizabilităţi senzoriale. Astfel, în anul 2016, au fost diagnosticaţi 964 copii comparativ cu anul 2013 când au fost înregistraţi 913 copii. 48,3% din totalul copiilor cu dizabilităţi de auz şi 60,3% din totalul copiilor cu dizabilităţi de văz studiază încă în instituţiile rezidenţiale naţionale.

Analiza atestă că evidenţa copiilor cu dizabilităţi din RM se realizează în mare parte fără să se ia în calcul tipul de dizabilitate, ceea ce nu permite autorităţilor publice să deţină un tablou clar şi exhaustiv despre necesităţile reale ale familiilor şi copiilor cu deficienţe de auz şi văz şi nu permite dezvoltarea unor servicii sociale focusate pe specificul şi necesităţile reale pe care le implică fiecare tip de dizabilitate.

De asemenea, ombudsmanul copilului atenţionează că nu există statistici generalizate referitoare la numărul copiilor cu deficienţe de auz şi de vedere care îşi continuă studiile în licee şi universităţi.

Raportul prezentat relevă şi problemele copiilor cu dizabilităţi senzoriale în ceea ce priveşte accesibilitatea. Exigenţele şi normativele în construcţii impuse prin lege nu sunt luate în calcul şi momentan prea puţine clădiri publice din RM corespund acestora, în mod special clădirile instituţiilor preuniversitare de învăţământ.

”Clădirile instituţiilor de învăţământ nu sunt adaptate la necesităţile copiilor cu dizabilităţi, acestea nu dispun de rampe, intrările sunt înguste, iluminarea holurilor şi a sălilor de clasă este slabă, grupurile sanitare nu sunt adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, inscripţiile pe uşile interioare nu sunt scrise cu caractere mărite sau în limbaj Braille.

De asemenea, lipseşte mecanismul de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor de accesibilitate în toate domeniile în care aceasta ar trebui să fie garantată”, a adăugat Maia Bănărescu, concluzionând că deşi au fost depuse unele eforturi în vederea dezvoltării serviciilor educaţionale pentru toţi copiii, persistă deocamdată destule bariere care împiedică atât autorităţile centrale, cât şi cele locale să dezvolte servicii de calitate şi în funcţie de tipul de dizabilitate al copiilor.

Raportul cu privire la incluziunea socială a copiilor cu dizabilităţi senzoriale este parte a procesului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului la nivel naţional de către Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor copilului.

Din 2010 R. Moldova este parte la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, aspect apreciat pozitiv de către Comitet în urma examinării Raportului RM. Cu toate acestea, nu există o concordanţă deplină între legislaţia naţională şi standardele impuse de Convenţie. De aceea ombudsmanul copilului a formulat un şir de recomandări adresate autorităţilor de la Chişinău privind modificarea cadrului legislativ existent.