MAI vrea schimbarea Codului Penal. Pedepse dure pentru ultraj, tulburarea ordinii publice şi închisoare pe viaţă pentru ucigaşii de poliţişti

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a transmis joi, către Ministerul Justiţiei, o serie de propuneri vizând înăsprirea pedepselor pentru ultraj, ultraj judiciar şi uciderea unui om al legii. Propunerile au fost formulate în contextul în care, recent, un poliţist a fost omorât cu zeci de lovituri de cuţit, în timp ce era la datorie.

Potrivit MAI, "a devenit un fapt curent ca intervenţia poliţiştilor sau jandarmilor, în situaţiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violenţe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat", ceea ce impune modificarea Codului Penal.

Printre propunerile MAI se numără sancţionarea cu închisoarea a faptelor de ultraj la adresa unui poliţist, jandarm sau militar în timp ce uciderea unui poliţist, jandarm, judecător, procuror sau militar ar putea fi pasibilă chiar de închisoare pe viaţă.

Totodată, MAI foloseşte acest prilej pentru a lansa şi propuneri noi vizând sancţionarea celor ce "tulbură ordinea publică", propunând pedepse cu închisoare de la 1 la 5 ani. Una dintre faptele asimilabile tulburării publice este "împiedicarea prin violenţă sau ameninţare a circulaţiei normale a pietonilor sau vehiculelor etc."

Redăm integral propunerile formulate de MAI.

"a. reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul):

„(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsă cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”

b. reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar):

„(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsă cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.”

2. Completarea infracţiunii de omor calificat

În cazul uciderii unui poliţist, pedeapsa maximă aplicabilă în prezent este de 15 – 30 de ani, rezultată ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracţiunea de omor. Raportat strict la calitatea de poliţist sau jandarm, persoană învestită cu exerciţiul autorităţii publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detenţiunii pe viaţă. Evidenţiem faptul, că în legislaţia penală anterioară există o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 - art. 176 lit. g)).

În context, propunem ca la alineatul (1) al articolului 189 (Omorul calificat) să se introducă o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

„i) împotriva unui judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii,”

3. Reconsiderarea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice

Ordinea şi liniştea publică este tulburată cu precădere atunci când au loc în public, manifestări sau comportări imorale, când se produc scandaluri, respectiv când oamenii se văd în primejdie de a fi obiect al unor violenţe fizice sau de limbaj.

Provocarea de scandal, comportamentul violent, prin ameninţări sau prin distrugerea de bunuri (spargerea de geamuri, sticle etc.), într-un local public sau privat, împiedicarea prin violenţă sau ameninţare a circulaţiei normale a pietonilor sau vehiculelor etc., reprezintă fapte prin care se tulbură ordinea şi liniştea publică. Din practică a reieşit că astfel de elemente prezintă un pericol social ridicat, respectiv un pericol concret pentru ordinea publică. Periculozitatea socială reiese din valorile lezate, din rezonanţa faptelor comise, din atitudinea de indiferenţă a făptuitorilor faţă de regulile sociale şi bunele moravuri, de sfidare a comunităţii locale, precum şi de prevalare a propriului interes, faţă de interesul public.

Tulburarea ordinii şi liniştii publice produce, în conştiinţa opiniei publice, o stare de nelinişte şi de insecuritate a relaţiilor de convieţuire socială. Intervenţia promptă a organelor de aplicare a legii (poliţie şi/sau jandarmerie), în cazul săvârşirii unor fapte de tulburare a ordinii şi liniştii publice, reprezintă o cauză favorizatoare a comiterii, ulterior, de către cei cercetaţi/sancţionaţi, a unor eventuale acte de răzbunare împotriva poliţiştilor care au efectuat investigaţiile.

În acest context, considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale (de reducere a pedepselor, cu aplicabilitate directă în cazul infracţiunii de la art. 371 C.p. – Tulburarea ordinii şi liniştii publice), şi necesară o regândire a cuantumului pedepsei (în cazul prezentat), prin prisma valorilor sociale apărate. O astfel de abordare este de natură să asigure o protecţie efectivă a celor însărcinaţi cu aplicarea legii şi să evite percepţia populaţiei că sistemul sistemul judiciar nu este eficient şi îndeajuns de preocupat în a-i asigura securitatea socială.

Pentru motivele prezentate, apreciem oportună modificarea regimului sancţionator al infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, pedeapsa propusă creând premisele necesare descurajării elementelor turbulente şi creşterii încrederii în autoritatea şi fermitatea organelor statului.

Ca urmare, propunem modificarea articolului 371 - Tulburarea ordinii şi liniştii publice, astfel:

„Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.”