Magneziul scăzut este asociat cu deteriorarea ADN-ului şi riscul de boli cronice

Deşi auzim adesea despre importanţa vitaminei D şi a zincului pentru stimularea imunităţii, un alt nutrient important, dar adesea trecut cu vederea, este magneziul.

Acest mineral esenţial joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii noastre generale. Cercetările recente au scos la iveală o altă funcţie crucială a magneziului: rolul său în protejarea ADN-ului împotriva deteriorării, mai ales împotriva bolilor cronice legate de vârstă.

Rolul magneziului în protejarea ADN-ului

Un studiu publicat în Jurnalul European de Nutriţie în luna iunie se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care evidenţiază importanţa magneziului pentru sănătatea generală. Legând nivelurile scăzute de magneziu de deteriorarea crescută a ADN-ului, cercetătorii de la Universitatea din Australia de Sud sugerează că magneziul poate fi deosebit de important în protejarea împotriva bolilor cronice legate de vârstă.

Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 172 de adulţi de vârstă mijlocie şi au descoperit o corelaţie între nivelurile scăzute de magneziu şi cantităţile crescute de homocisteină, un aminoacid legat de riscul crescut de demenţă, atac de cord şi accident vascular cerebral.

Participanţii cu niveluri de magneziu sub 18 miligrame (mg) pe litru au fost mai predispuşi la o gamă largă de alte probleme de sănătate, cum ar fi Alzheimer, Parkinson, diverse tipuri de cancer, boli gastrointestinale şi diabet.

Studiul a constatat, de asemenea, că nivelurile mai ridicate de magneziu au fost legate de homocisteina mai scăzută şi de vitaminele B mai ridicate, sugerând că magneziul este esenţial pentru protejarea ADN-ului de deteriorarea indusă de homocisteină, în special atunci când folatul şi vitamina B12 sunt deficitare.

Acest studiu pilot a urmărit să determine plauzibilitatea faptului că deficitul subclinic de magneziu poate fi corelat cu deteriorarea crescută a ADN-ului la subiecţi de vârstă mijlocie aparent sănătoşi, a declarat pentru The Epoch Times Michael Fenech, cunoscut pentru cercetările sale în genomică nutriţională şi toxicologia genetică şi coautor al studiului.

„Constatările pozitive pe care le-am obţinut trebuie să fie verificate în studii mai ample, care ar fi suficient de puternice pentru a ţine cont şi de alţi factori genotoxici”, a spus el.

Constatările sugerează că „magneziul joacă un rol important în calitate de cofactor în replicarea şi repararea ADN-ului”, a adăugat el. Magneziul este implicat în metabolismul nucleotidelor, elementele de bază ale ADN-ului. Nivelurile adecvate de magneziu sunt necesare pentru sinteza şi repararea ADN-ului.

De ce este important magneziul

Magneziul joacă un rol crucial în mai mult de 600 de enzime din organism. Acest mineral esenţial este parte integrantă a proceselor fiziologice critice, inclusiv producţia de energie, reglarea tensiunii arteriale şi controlul zahărului din sânge. Aportul scăzut de magneziu a fost chiar legat de îmbătrânirea accelerată.

Studiul a evidenţiat câteva surse alimentare excelente de magneziu, cum ar fi cerealele integrale, verdeţurile cu frunze închise, nucile, fasolea şi ciocolata neagră.

În timp ce constatările sugerează că chiar şi o deficienţă moderată de magneziu ar putea provoca leziuni ale ADN-ului şi afecta sănătatea celulară, Fenech a spus că o concentraţie optimă de magneziu necesară pentru a preveni astfel de daune la om rămâne neclară.

El a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a determina aportul alimentar ideal de magneziu, fie din surse alimentare, fie din suplimente, şi pentru a înţelege influenţa acestuia asupra dezvoltării şi progresiei cancerului şi a altor boli cronice.

Pe măsură ce experţii în sănătate subliniază importanţa unei diete echilibrate, acest ultim studiu reaminteşte beneficiile pe care le poate conferi un aport suficient de magneziu.

Alimente bogate în magneziu

Magneziul poate fi găsit în multe surse alimentare, atât pe bază de plante, cât şi de origine animală, a declarat pentru The Epoch Times Stephanie Schiff, dietetician nutriţionist la Huntington Hospital, parte a Northwell Health din New York.

Potrivit lui Schiff, sursele bune de magneziu alimentar includ:

• Seminţe de dovleac şi chia
• Nuci, cum ar fi migdalele, caju şi alunele
• Legume cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, varza kale şi varza collard
• Cereale integrale, inclusiv grâu, ovăz, orz, hrişcă şi quinoa
• Leguminoase, fasole şi produse din fasole, cum ar fi edamame, tofu, fasole neagră

Suplimentele ca alternativă „Din păcate, nu toată lumea are acces la alimente care îi ajută să îşi îndeplinească fiecare dintre cerinţele de minerale şi vitamine”, a declarat Schiff. Aportul dietetic recomandat (RDA) pentru magneziu este de 400-420 mg pentru bărbaţi şi 310-320 mg pentru femei, pe care mulţi adulţi nu reuşesc să le îndeplinească, a remarcat ea.

„Dacă mâncaţi o varietate de legume, seminţe, nuci şi cereale integrale, este probabil să atingeţi cantitatea recomandată”, a adăugat Schiff. „Dar dacă nu sunteţi, este OK să ia în considerare un supliment.”

Înainte de a lua suplimente, Schiff recomandă consultarea cu un medic pentru a ne asigura că acestea nu interferează cu orice medicamente sau condiţii de sănătate existente.

Pentru cei cu intoleranţă la gluten, Schiff a observat că îndeplinirea RDA de magneziu nu ar trebui să fie dificilă - pur şi simplu necesită înlocuirea cerealelor care conţin gluten cu alternative.

„Dacă sunteţi pe o dietă fără gluten, eliminaţi orice produse din grâu, secară, orz”, a specificat Schiff. „Rămâneţi cu in, hrişcă (ca kasha, soba), amarant, făină de migdale şi ovăz necontaminat, fără gluten, toate surse bune de magneziu.”