Magia muzicii preferate vindecă inima şi creierul (studiu)

Ascultarea muzicii îmbunătăţeşte funcţia endotelială la pacienţii cu boală coronariană. Este ceea ce susţine un studiu de cercetare prezentat la Congresul CES 2013 de către profesoara Marina Deljanin Ilic de la Universitatea din Niş, Serbia. Muzica produce beneficii inimii noastre.

Aşa cum susţine profesoara Deljanin Ilic, „în contextul factorilor de risc cardiovascular, endoteliul îşi pierde funcţia sa normală”.

Exerciţiul fizic a demonstrat că poate îmbunătăţi la rândul său funcţia endotelială şi este piatra de temelie a unui program cu multiple faţete de reabilitare cardiacă. Cu toate acestea, puţin se ştie despre rolul muzicii în reabilitarea cardiovasculară sau cu privire la efectele acesteia asupra funcţiei endoteliale.

Studiul a fost realizat pe un grup de 74 de pacienţi cu boală coronariană stabilă, împărţiţi în trei grupe. Fiecare grup a urmat o anumită activitate: ascultarea muzicii preferate timp de 30 de minute pe zi, un program de antrenament sportiv şi, în cele din urmă, ascultarea muzicii generice.

Combinaţia dintre muzică şi exerciţiu a condus la îmbunătăţirea funcţiei endoteliale. Îmbunătăţirile acesteia au fost asociate cu îmbunătăţirile semnificative ale capacităţii de a face exerciţiu fizic. Endorfinele sunt compuşii eliberaţi de creier atunci când se ascultă muzica preferată ca şi atunci când se fac exerciţii fizice.

Pe scurt, conchide cercetătorul, a asculta muzica preferată plus exerciţii fizice regulate îmbunătăţeşte funcţia endotelială şi, prin urmare, poate fi o metodă de a ajuta la reabilitarea pacienţilor cu boală coronariană.

Dar nu există o muzică "ideală" egală pentru toţi. Sunt chiar pacienţii cei care trebuie să aleagă. Muzica preferată, de fapt, duce la creşterea emoţiilor pozitive şi te face fericit sau relaxat.

Ce efect are muzica asupra creierului?

Care este relaţia dintre notele muzicale şi creierul nostru? Ce se întâmplă în capul nostru atunci când ne jucăm sau compunem o piesă de muzică? Neurolog şi muzician, americanul Jamshed Bharucha a încercat să afle. Cu rezultate surprinzătoare.

Împreună cu Charles Limb, un chirurg care studiază ştiinţa neurologică aplicată la muzică, Bharucha a monitorizat creierul muzicianului de jazz Vijay Iyer cu un scaner aplicat pe creier, în timp ce interpreta o piesă la pian, într-un moment de concentrare intensă.

Charles Limb a adus laolaltă muzicieni de jazz şi rapperi analizându-le cu scanerul funcţiile creierului, supunându-i la rezonanţa magnetică funcţională în timp ce creau muzică sau "răppuiau". Acest sistem măsoară fluxul de sânge din creier.

Imaginile din aceste "creiere creative", au arătat o activitate complicată şi au relevat o caracteristică comună, adică un declin în activitatea din cortexul prefrontal (care este asociat cu analiza cognitivă şi gândirea abstractă). Această zonă a creierului, în timpul activităţii muzicale nu este "închisă", dar pune pe planul al doilea anumite procese, de obicei, plasate în prim-plan, cum ar fi automonitorizarea conştientă, adică dorinţa de a efectua corect o sarcină sau un gest.

Prin urmare, potrivit oamenilor de ştiinţă, o parte a creierului asociată cu sinele autobiografic şi de autoreflecţie devine mai mult sau mai puţin activă la muzicienii ce intenţionează să compună o melodie. Improvizaţia poate avea loc la diferite niveluri, dar muzicienii cu experienţă au o mai mare capacitate de a improviza şi la un nivel mult mai profund decât oamenii de rând.

În urma acestor experimente Limb a declarat că nu-şi poate imagina existenţa umanităţii fără creativitate. Consideră că există o biologie în tot ceea ce se creează din punct de vedere muzical.

Dar nu numai atât. Potrivit cercetătorilor, muzica are de asemenea o putere de vindecare, în special pentru pacienţii cu probleme neurologice, cu leziuni cerebrale, sau care suferă de boala Parkinson şi accident vascular cerebral, care şi-au pierdut o parte din aptitudini. Conţinutul emoţional al muzicii este de fapt în măsură să îi ajute să aibă din nou acces la aceste funcţii.