MAEur, minister fără pârghii, a ratat atragerea a 20% din fonduri, în 2013 MFE îşi propune 50%
MAEur şi-a propus o rată de absorbţie de 20% la sfârşitul lui 2012, ţintă ratată din cauza lipsei de putere asupra autorităţilor de management şi a altor instituţii care gestionează fondurile, fapt ce nu-l împiedică pe Eugen Teodorovici să-şi propună un obiectiv şi mai ambiţios: 50% în 2013.
Ministerul Afacerilor Europene a fost creat în septembrie 2011, dată la care Leonard Orban îşi propunea creşterea ratei de absorbţie de la 3,72% la 20%. Totodată, premierul Emil Boc preciza, la 21 septembrie, că principalul obiectiv al mandatului său ca ministru trebuie să fie reluarea plăţilor pe fondurile europene începând cu toamna anului trecut. La acel moment, era suspendată transmiterea declaraţiilor de cheltuieli către Bruxelles pentru toate programele operaţionale. În luna iunie 2011, Comisia Europeană a întrerupt rambursările pentru axa prioritară 2 din Programul Operaţional Regional din cauza unor nereguli constatate în cursul unui control anual pe zona de achiziţii publice. Ulterior, în iulie 2011, partea română a decis să suspende transmiterea declaraţiilor de cheltuieli spre rambursare către Comisia Europeană pentru toate programele operaţionale, până la oferirea unor argumente suficiente privind legalitatea şi corectitudinea sistemului de verificare, management şi control a achiziţiilor publice. Această hotărâre a fost luată de autorităţile române întrucât au fost identificate şi pe alte programe operaţionale semnale privind suspiciuni de nereguli în domeniul achiziţiilor publice.
Comisia Europeană a decis abia la 22 decembrie 2011 reluarea rambursării de plăţi pentru toate programele operaţionale, cu condiţia ca România să realizeze până la 30 iunie 2012 o serie de măsuri legate de organizarea internă a structurilor diferitelor autorităţi de management, precum şi de domeniul achiziţiilor publice.
Domeniul achiziţiilor publice a rămas însă un punct slab al României, în pofida avertismentelor lui Leonard Orban şi ale unor oficiali europeni. Astfel, pentru a respecta convenţia din decembrie 2011, partea română a întrerupt, de la 1 iulie 2012, transmiterea declaraţiilor de cheltuieli spre rambursare.
La 25 octombrie, în urma unor misiuni de audit, CE a notificat autorităţilor române decizia sa de presuspendare integrală a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) şi parţială a Programului Operaţional Sectorial Transport (POS T) şi a Programului Operaţional Regional (POR).
POS Mediu a scăpat de presuspendare, dar nu şi de corecţii financiare - 10% pentru toate contractele a căror procedură de achiziţie publică a fost lansată înainte de 1 octombrie 2011.
„Oaia neagră”, Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), se află în stare de presuspendare din luna august, iar România a acceptat o corecţie financiară de 25 %.
La sfârşit de mandat, Leonard Orban îşi exprima speranţa că rata de absorbţie va ajunge de la 9,72%, la sfârşitul lunii noiembrie, la aproximativ 15%, ca urmare a cererilor de rambursare transmise către Bruxelles.
Comisia Europeană a anunţat în decembrie că va transmite sume din cererile de rambursare transmise pe POS Mediu şi pe axa doi din Programul Operaţional Regional.
La 17 decembrie, ministrul Rovana Plumb declara la Bruxelles că s-a intrat deja „în program normal de lucru cu CE în ceea ce priveşte plăţile pe POS Mediu”. „Am transmis către Comisia Europeană cereri de plată în sumă de 187 de milioane de euro. În jurul zilei de 19 decembrie în România vor sosi 107 milioane de euro şi, de asemenea, până la sfârşitul anului, vom mai primi de la CE în jur de 49 de milioane de euro”, anunţa Rovana Plumb.
Tot de la Bruxelles, premierul Victor Ponta anunţa la 13 decembrie că Bucureştiul va trimite o serie de cereri de decontare pe POS DRU, cereri care vor putea fi plătite, după ce Comisia a găsit o soluţie de rectificare a Fondului Social European.
Orban a mai avertizat, în ultima conferinţă în calitate de ministru, că există riscul suspendării unor părţi din POS CCE.
În ceea ce priveşte POS DRU, ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, la audierile de la comisiile de specialitate ale Parlamentului, că Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost parţial deblocat şi este aşteptat un nou audit la sfârşitul lunii ianuarie 2013. Ceea ce înseamnă că abia după misiunea de audit se poate debloca complet programul şi pot fi reluate plăţile.
Principala problemă cu care s-a confruntat Leonard Orban a fost lipsa unor pârghii pentru a-i obliga pe responsabilii cu fondurile europene să procedeze corect, astfel că ministrului i-a rămas, în mare măsură, doar posibilitatea „de a-i trage de mânecă” pe cei vinovaţi de nereguli. Asta deşi, la crearea MAEur, premierul Emil Boc făcea declaraţii ferme, asigurându-l pe Leonard Orban că va avea la îndemână pârghiile necesare pentru a-şi impune deciziile asupra autorităţilor de management ale fondurilor europene. Mai mult, Boc ameninţa că cine nu respectă deciziile lui Orban, „pleacă acasă”. De plecat, a plecat Leonard Orban, căruia i s-a propus, se pare, să continue şi în Cabinetul Ponta II, dar a refuzat ferm.
I-a predat ştafeta lui Eugen Teodorovici. Ministrul fondurilor europene a declarat, în cadrul audierilor din comisiile de afaceri europene din Senat şi Camera Deputaţilor, că îşi propune o absorbţie de peste 80% a fondurilor structurale şi de coeziune până în 2015 şi de aproximativ 50% la sfârşitul anului viitor.
Cel puţin obiectivul din 2013 pare imposibil, dacă şi Ministerul Fondurilor Europene va avea aceeaşi putere redusă de decizie ca şi Ministerul Afacerilor Europene. După audierile din 21 decembrie, Teodorovici explica că autorităţile de management vor rămâne „fizic” acolo unde sunt şi acum, dar va fi întărit rolul de coordonare al Ministerului Fondurilor Europene. „Nu va fi o coordonare de formă, ci, într-adevăr, o cordonare pe fondul problemei”, spunea Eugen Teodorovici, adăugând că pentru viitorul exerciţiu bugetar se va ajunge probabil la o unificare a unor AM-uri.
Teodorovici recunoştea că nu are „o reţetă minune” pentru a ajunge de la o rată de absorbţie de 9,72% în prezent la 50% într-un singur an de zile, dar că mizează pe „chestiuni foarte clare pe care trebuie să le facem în sistem: simplificări, reduceri de etape, termene, totul îndreptat către beneficiar, către privat” şi pe experienţa sa în gestionarea fondurilor de pre-aderare, unde a dat ca exemplu programul ISPA, „lăudat de întreaga Europă”.
Eugen Teodorovici mai spunea că vrea să facă din România, până la sfârşitul anului 2013, „un model” în materie de absorbţie a fondurilor europene. Proaspătul ministru va avea un mandat dificil şi va avea prea puţin timp pentru a se adapta în noul post. Premierul Victor Ponta i-a trasat deja sarcina ca imediat după 1 ianuarie să se ducă la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii europeni despre deblocarea fondurilor. „Domnul ministru Teodorovici, după 1 (n.r - ianuarie) mergeţi imediat la Bruxelles să discutaţi cu comisarul Hahn şi cu comisarul Andor, să discutaţi direct ceea ce avem de făcut de la începutul anului”, a spus premierul Victor Ponta, la şedinţa de guvern din 27 decembrie, după ce a recunoscut că CE nu va plăti anul acesta rambursările cererilor trimise, aşa cum s-a estimat „hiper-optimist” la Bucureşti.
Stanislaw Bienias, director în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale din Polonia - care poate fi considerată o ţară model în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri comunitare, declara în vară pentru NewsIn că România ar trebui să accelereze „procesul de învăţare a accesării fondurilor europene”. „Dar nu fiţi prea orientaţi pe cum să cheltuiţi banii. A cheltui banii nu înseamnă mare lucru. Cele mai importante sunt rezultatele. Uneori, dacă cheltuieşti eficient 10%, poţi avea rezultate mai bune decât dacă cheltuieşti 100%. Concentraţi-vă nu numai pe cheltuirea banilor, ci şi pe modul în care-i cheltuiţi şi în ce scop”, preciza Bienias.
