Macron critică ameninţările lui Trump de a prelua Groenlanda

Emmanuel Macron a criticat ameninţările lui Donald Trump de a prelua Groenlanda, devenind primul şef de stat străin care vizitează vastul teritoriu arctic bogat în minerale de când preşedintele american a început să lanseze ameninţări explicite de anexare, potrivit The Guardian.

„Nu cred că asta fac aliaţii”, a declarat Macron la sosirea sa în teritoriul autonom danez, într-o vizită cu caracter simbolic, menită să transmită „solidaritatea Franţei şi a UE” faţă de Groenlanda, în drumul său către summitul liderilor G7 din Canada.

„Este important ca Danemarca şi europenii să se angajeze faţă de acest teritoriu, unde miza strategică este foarte mare şi a cărui integritate teritorială trebuie respectată”, a declarat preşedintele francez.

Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA are nevoie de Groenlanda, care este situată strategic la intersecţia dintre Atlantic şi Arctica, din motive de securitate naţională, şi a refuzat să excludă recurgerea la forţă pentru a o asigura.

Sondajele arată că marea majoritate a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei doresc independenţa faţă de Danemarca, dar refuză să devină parte a SUA. Guvernul danez a declarat că Groenlanda „nu este de vânzare” şi că numai groenlandezii pot decide asupra viitorului lor.

Vizita de şase ore a lui Macron a fost „un semnal în sine” şi a avut loc la cererea atât a Danemarcei, cât şi a Groenlandei, a declarat biroul său. Vizita a început cu discuţii cu prim-miniştrii danez şi groenlandez, Mette Frederiksen şi Jens-Frederik Nielsen, pe o fregată a marinei daneze.

Preşedintele francez urma să viziteze şi un gheţar pentru a vedea efectele încălzirii globale şi pentru a discuta despre includerea Groenlandei în acţiunile UE de sprijinire a dezvoltării, „respectând suveranitatea acesteia”.

Macron a declarat înaintea vizitei că aceasta are scopul de a preveni „exploatarea” în continuare a teritoriului. În martie, vicepreşedintele SUA, JD Vance, a vizitat baza militară americană Pituffik de pe insulă, criticând Danemarca pentru că „nu a făcut o treabă bună pentru poporul groenlandez” şi afirmând că Copenhaga a neglijat securitatea teritoriului.

Pituffik, situată pe cea mai scurtă rută a rachetelor lansate din Rusia către SUA, este esenţială pentru sistemul de apărare antirachetă al Washingtonului, în timp ce importanţa strategică a Groenlandei a crescut pe fondul unei curse pentru pământuri rare şi al topirii gheţarilor, care deschide noi rute maritime.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a părut să recunoască săptămâna trecută că Pentagonul a elaborat planuri pentru a prelua Groenlanda cu forţa, dacă va fi necesar, dar a refuzat să răspundă la întrebările repetate pe această temă în cadrul unei audieri în Congres.

The Wall Street Journal a raportat luna trecută că oficiali ai agenţiei sub conducerea şefei Serviciului Naţional de Informaţii SUA, Tulsi Gabbard, investigau mişcarea de independenţă a Groenlandei şi sentimentele faţă de extracţia resurselor americane din această zonă.

Frederiksen a efectuat mai multe vizite la Paris după ameninţările lui Trump împotriva Groenlandei, care, spre deosebire de Danemarca, nu este membră a UE, dar are un acord de asociere cu blocul comunitar. Copenhaga a plasat comenzi pentru rachete sol-aer fabricate în Franţa.

Florian Vidal, de la think tank-ul Ifri din Paris, a declarat că pentru Danemarca, unul dintre cei mai loiali aliaţi ai Washingtonului în Europa, obţinerea sprijinului singurei puteri nucleare din UE este o modalitate de a-şi proiecta puterea militară faţă de o SUA care a devenit brusc mai agresivă.

„Poziţia mai agresivă a administraţiei Trump face ca viziunea franceză asupra Europei, una mai autonomă, să pară mai rezonabilă pentru Danemarca. Din punct de vedere nordic, Franţa este o putere militară care contează”, a declarat Vidal.

Nielsen a declarat în aprilie că declaraţiile SUA despre Groenlanda au fost până în prezent „lipsite de respect” şi că insula „nu va fi niciodată o proprietate care poate fi cumpărată de oricine”.

El a afirmat săptămâna trecută că sprijinul Franţei a fost evident „încă de la primele declaraţii despre preluarea teritoriului nostru” şi că este atât „necesar, cât şi gratifiant”.