Lupta pentru albine este vitala pentru agricultura

. (Katja Hogendoorn)
John Maynard
01.04.2009

Serviciul Australian de Carantina(AQIS) duce in prezent o batalie silentioasa, pe care pare sa o castige. Totusi, daca personalul de carantina ar cobori garda, agricultura australiana ar putea fi devastata intr-un singur sezon.

Lupta se duce pentru a tine departe de tarmurile australiene si de stupul albinelor micul distrugator, acarianul varroa.

Originar din Asia, cel mai puternic parazit al albinelor a fost identificat in doua state din SUA in 1987. Pana in anul urmator, acesta s-a raspandit in alte 12 state, apoi in restul continentului. Deja larg raspandit in Europa, parazitul a aparut in Hawaii in 2007, iar apoi in Papua Noua Guineea si in Insulele Solomon, anul trecut. Australia este singurul continent in care nu a patruns inca distrugatorul, care suge sangele albinelor adulte, distruge ouale si, in cele din urma, intregul stup.

Peste 70 000 de stupi au fost distrusi in primii cativa ani dupa sosirea acarienilor in Noua Zeelanda, in timp ce in SUA, in timpul iernii dintre 2006-2007, acarienii, impreuna cu o serie de alte conditii adverse au devastat industria albinelor, in valoare de 17 miliarde de dolari. Intre 25 si 80% din coloniile apicultorilor americani au disparut la acel moment din cauza asa-numitei Boli a Colapsului de Colonii.

In Australia, "AQIS a reusit sa tina departe varroa, insa lupta continua", declara Dr. Doug Somerville, apicultor din cadrul Departamentului NSW de Industrii Primare.

Daca acarienii ar ajunge in Australia, containerele de transport si cele de contrabanda ar fi cele vinovate, insa Dr. Somerville considera ca in cazul in care acarienii sunt descoperiti din timp, s-ar putea preveni distrugerea in masa a albinelor, spre deosebire de alte state.

Economia ucigasa

Dr. Somerville sustine ca nu devastarea produsa de varroa va fi problema majora pentru producatorii australieni de miere.

"Economia va fi de vina", afirma el. "Producatorii locali nu au cum sa lupte cu produsele importate, care sunt mai ieftine."

Produsele necesare pentru a tine acarienii departe de stupi sunt scumpe si impreuna cu cresterea importurilor de miere mai ieftina, inferioara, din China, apicultorii locali nu vor putea face fata cheltuielilor, a explicat el.

Dr. Somerville sustine ca 30% din apicultorii din SUA si Noua Zeelanda au parasit industria dupa sosirea acarienilor varroa, deoarece li s-a parut prea dificila aplicarea pesticidului.

Ingrijorari legate de polenizare

Distrugerea industriei de miere nu este singura ingrijorare, sustine Dr. Somerville.

"In imaginea de ansamblu a lucrurilor, mierea este doar un produs minor, de fapt. Pe putin, o treime din alimentele pe care le consumam au legatura cu recolte polenizate, asa ca majoritatea beneficiilor de pe urma albinelor vin odata cu polenizarea. "Albinele sunt necesare pentru polenizarea a 90% dintre fructe, nuci si legume, inclusiv avocado, alune si chiar si bumbac. Daca albinele nu ar poleniza, industria agriculturii ar fi devastata.

Luptatorul australian

Dr. Somerville sustine ca albinele native australiene, care sunt imune la acesti acarieni, ar putea fi o alternativa, insa se cunoaste foarte putin despre ele.

Construirea unei industrii ar necesita foarte multa cercetare si investitie, a declarat el.

Unul dintre cercetatori, Dr. Katja Hogendoorn, s-a axat asupra cercetarii albinelor originare din Australia.

Exista peste 1500 de specii de albine native in Australia, iar majoritatea sunt albine solitare care nu-si construiesc stupi.

Aproximativ 10 specii sunt albine de tip social, care produc miere, desi in cantitati foarte mici.

Dr. Hogendoorn sustine ca albinele australiene pot fi buni polenizatori, dar este important de stiut care specii trebuie alese, deoarece unele sunt selective. Albina Banksia, de exemplu, prefera sa zboare in jurul copacilor Bonksia.

Luand in considerare potentiala invazie a acarienilor varroa, Dr. Hogendoorn crede ca albinele australiene joaca un rol important.

"Albinele australiene nu pot inlocui toate albinele in procesul de polenizare, insa pot fi de mare folos pe pietele de nisa", sustine ea.

Dr. Hogendoorn se axeaza in principal asupra micii albine cu dunga albastra, care traieste in toate statele australiene si care poarta acest nume din cauza dungilor foarte fine de culoare albastra, foarte vie pe corpul de culoare neagra.

Desi nu produce miere, albina cu dunga albastra este un foarte bun polenizator si este cea mai eficienta pe diverse plante, inclusiv rosii, cartofi, vinete si dovleci.

Alte albine australiene care ar putea fi folositoare pentru polenizare sunt albinele fara ac, pentru mango si avocado, in zonele tropicale, albinele taietoare de frunze pentru polenizarea lucernei si albinele rosii si cele dulci pentru polenizarea unei mari varietati de pomi fructiferi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor