Lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti vor reîncepe în 2013

Ministerul Transporturilor vrea să reînceapă, în 2013, lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti, informează site-ul b365.ro. Proiectul, care are o valoare totală de 1,8 miliarde euro, va genera 500 de locuri de muncă şi va uşura considerabil traficul pe ruta Constanţa – Bucureşti, spun reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Directorul Administraţiei Naţionale a Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu, a declarat că intenţionează să acceseze fonduri europene pentru reînceperea construcţiei, iar în cazul în care nu va reuşi acest lucru, va apela la investitori străini. Dacă Ministerul Transporturilor va face rost de suma necesară continuării lucrărilor, acestea vor reîncepe anul viitor, iar primele nave vor putea circula pe Canalul Dunăre-Bucureşti în 2017. De altfel, proiectul a fost introdus în strategia europeană a Dunării.

Istoria Canalului Dunăre-Bucureşti

Lucrările pentru construcţia canalului Dunăre-Bucureşti au început în 1984. Cinci ani mai târziu, canalul era finalizat în proporţie de aproximativ 70%, însă după 1989, lucrările s-au oprit. De asemenea, portul Capitalei, care urma sa fie la Dârăşti, în sud, era aproape gata în 1989, însă acum este doar o ruină. Mai mult, o parte din terenul pe care ar fi trebuit să treacă acest canal a fost privatizat de primarul din Olteniţa, care a trecut terenul mai întâi în proprietatea Primăriei, după care l-a vândut unor firme private clientelare.

Proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti a atras atenţia fiecărui ministru al Transporturilor. Astfel, dacă în 2008, Ludovic Orban estima o valoare totală de 450 de milioane de euro, în 2010 Anca Boagiu vedea costuri de şase ori mai mari, în condiţiile în care canalul ar fi fost prelungit cu 31 de kilometri.

"În ceea ce priveşte proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, dacă acest instrument va fi validat în cadrul Consiliului TTE, Comisia a acceptat propunerea României de a finanţa din aceste fonduri construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti, dar şi alte proiecte pe care le vom înainta în perioada imediat următoare. Există un angajament ferm al Comisiei de a oferi României asistenţă tehnică în vederea pregătirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor în perspectiva financiară 2014-2020, atât prin discuţii la Bucureşti, cât şi prin detaşarea unor experţi români la Bruxelles", declara ministrul Alexandru Năzare, în luna martie.

În plus, proiectul Canalului pare să fie revendicat şi de Primăria Capitalei. Sorin Oprescu a susţinut că ar dori să preia această lucrare la municipalitate, în condiţiile dezvoltării unei zone metropolitane a Capitalei. De altfel, Sorin Oprescu a cerut şi sprijinul autorităţilor de la Budapesta, în acest sens.

Fostul prim-ministru, Emil Boc, a prezentat proiectul Canalului preşedintelui Chinei, în timpul vizitei sale la Beijing, din august 2011. Chiar dacă Hu Jintao s-a arătat interesat de proiect, nu au existat însă urmări ale vizitei premierului român, în ceea ce priveşte reluarea lucrărilor la Canalul Dunăre-Bucureşti.

Proiectul a fost dorit şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În timpul mandatului său de ministru, Elena Udrea dorea să desfăşoare proiectul arterei navigabile, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor.

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, preciza anul trecut că reluarea lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti nu se justifică economic, deoarece traficul fluvial pe Dunăre s-a redus până aproape de dispariţie, iar porturile româneşti practic nu mai există. În opinia sa, canalul nu se justifică întrucât între Bucureşti şi Giurgiu, Olteniţa sau Călăraşi traficul fluvial va fi zero, aceste localităţi fiind conectate de Capitală atât pe cale ferată, cât şi pe şosele.

Viitoarea arteră navigabilă măsoară 73 de kilometri lungime, 80 de metri lăţime şi va avea o adâncime medie de cinci metri.