Londra cere Moscovei să permită accesul navelor ucrainene în Marea Azov

Marea Britanie cere Rusiei să nu mai refuze accesul navelor ucrainene şi internaţionale în Marea Azov, a precizat Ministerul britanic de Externe într-o declaraţie publicată în noaptea de luni spre marţi, după o întâlnire a Consiliului UE pentru Afaceri Externe.

Rusia şi Ucraina au o dispută cu privire la Marea Azov, pe care o împart, ambele ţări acuzându-se reciproc de reţinere ilegală de nave. Totuşi, declaraţia Ministerului britanic de Externe nu include niciun exemplu specific de întârziere sau refuz al accesului vreunei nave de către Rusia.

“Perturbarea continuă de către Rusia a navelor care încearcă să ajungă în porturile ucrainene din Marea Azov destabilizează economia regională. Restricţiile privind libertatea de trecere au fost însoţite de creşterea prezenţei militare ruseşti în acele ape”, se precizează în declaraţie.

Conform ministerului britanic, Rusia interferează cu transportul maritim ucrainean şi internaţional de mărfuri în Marea Azov prin desfăşurarea de operaţiune de oprire şi percheziţionare a navelor de mărfuri care sosesc şi pleacă din porturile ucrainene din acea mare.

“Acest lucru cauzează întârzieri, creşterea semnificativă a costurilor de transport şi reducerea veniturilor porturilor Ucrainei. Până acum, peste 200 de nave au fost afectate, în cadrul unei politici care este dăunătoare economiei Ucrainei şi subminează suveranitatea acesteia”, a afirmat un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Externe, fiind citat în declaraţie.

Purtătorul de cuvânt a exprimat temerile părţii britanice cu privire la “prezenţa militară rusească tot mai mare” în Marea Azov. “Cerem Rusiei să permită accesul nestingherit al navelor comerciale prin Strâmtoarea Kerci şi în Marea Azov”, a concluzionat acesta.

Între Rusia şi Ucraina au apărut noi tensiuni în acest an cu privire la Marea Azov, după ce Ucraina a reţinut două nave ruseşti care vroiau să andocheze în Peninsula ucraineană Crimeea, ce a fost anexată de Moscova ilegal în martie 2014. Kremlinul a descris reţinerea navelor sale drept “terorism maritim” şi şi-a amplificat patrulele în largul propriei coaste din Marea Azov, determinând Kievul să acuze Rusia de percheziţii ilegale.

Criza s-a amplificat în luna octombrie, când Parlamentul ucrainean a adoptat un proiect de lege care autorizează Kievul să extindă controalele maritime cu 22 de km în largul coastei sale sudice, aparent pentru a combate traficul ilegal în Marea Neagră.