Liderul Cataloniei exclude alegeri anticipate. Criza spaniolă se adânceşte
Preşedintele catalan Carles Puigdemont a declarat joi că nu va desfăşura noi alegeri regionale pentru a pune capăt impasului dintre Madrid şi separatiştii care doresc să se rupă de Spania, adâncind astfel o criză politică ce s-ar putea transforma într-o confruntare directă.
Carles Puigdemont (Pau Barrena/AFP/Getty Images)
Au existat aşteptări ca Puigdemont să anunţe alegeri anticipate pentru a convinge Madridul să renunţe la mişcările sale de preluare a controlului direct asupra regiunii autonome în următoarele câteva zile.
Dar, luând cuvântul la sediul guvernului regional catalan în Barcelona, Puigdemont a declarat că guvernul central nu a oferit suficiente garanţii că desfăşurarea unor alegeri anticipate va preveni impunerea unei guvernări directe.
„Am fost pregătit să cer alegeri dacă ar fi fost oferite garanţii. Nu există nicio garanţie care să justifice convocarea de noi alegeri”, a precizat liderul catalan.
Puigdemont a mai afirmat că acum depinde de Parlamentul catalan să decidă dacă va merge mai departe cu mandatul – obţinut în urma referendumului din 1 octombrie – privind separarea de Spania. Madridul a declarat că votul este ilegal şi a încercat să îl oprească.
Unii susţinători ai independenţei l-au presat pe Puigdemont să declare unilateral independenţa Cataloniei.
Vineri, Senatul spaniol va urmări să aprobe preluarea controlului asupra instituţiilor şi forţelor poliţieneşti ale Cataloniei şi să ofere guvernului din Madrid puterea de a-l înlătura pe preşedintele catalan.
Dar această măsură ar putea declanşa o confruntare pe străzi, în condiţiile în care unii susţinători ai independenţei au promis că vor lansa o campanie de nesupunere civilă.
Scopul Articolul 155 – factorul constituţional pentru declararea unei guvernări directe asupra Cataloniei – a fost acela de a permite ca orice alegeri să aibă loc într-un cadru normal şi neutru. Guvernul spaniol a declarat că va convoca astfel de alegeri la şase luni după ce va prelua controlul asupra regiunii.
Criza politică, cea mai serioasă de la returnarea Spaniei la democraţie în urmă cu 4 decenii, a divizat Catalonia şi a cauzat nemulţumiri adânci în alte părţi ale ţării.
De asemenea, această criză a determinat multe companii să îşi mute sediile din regiunea bogată şi a declanşat temeri în rândul altor lideri europeni, care văd situaţia ca un potenţial factor de alimentare a sentimentelor separatiste în alte zone ale continentului.
Este nesigur cum va impune guvernul central din Madrid controlul asupra regiunii şi cum vor reacţiona serviciile civile şi poliţia regională catalană.
Poliţia naţională a folosit tactici violente pentru a încerca să împiedice votul din 1 octombrie, atrăgând asupra sa acuzaţii că a recurs la comportamentul represiv al dictaturii lui Franco, din perioada 1939-1975.
