Liderii G20 au făcut puţin progres în avansarea agendei schimbărilor climatice

Nu se poate spune că reuniunea G20 de la Roma a fost complet neproductivă, deşi perioada dinaintea conferinţei privind clima care are loc la Glasgow nu părea să realizeze mare lucru, arată un articol Zerohedge.

După ce negociatorii pentru comerţ din SUA şi UE au încheiat un acord pentru a rezolva o dispută comercială care datează de câţiva ani, naţiunile G20 - cele mai puternice naţiuni din punct de vedere economic - au convenit, duminică dimineaţă, asupra unui nou cadru climatic pe care îl vor aduce la summitul pe probleme climatice de la Glasgow, deşi Rusia şi China - doi membri proeminenţi ai G20 - au ales să nu participe la evenimentul internaţional. Ambii lideri au participat la întâlnirile de la Roma prin videoconferinţă şi nu se vor alătura în persoană evenimentului de la Glasgow.

Oricum, duminică, negociatorii din toate ţările au ajuns la un acord cu privire la secţiunea climatică a concluziilor finale ale summitului G20, oferind celor mai mari şi mai dezvoltate ţări din lume ceva de discutat la summitul COP26 de la Glasgow, săptămâna aceasta.

Naţiunile în curs de dezvoltare vor avea nevoie de o explicaţie serioasă a motivelor din spatele măsurilor economice pentru reducerea nivelului de carbon, deoarece prognozele arată că acestea au cel mai mult de pierdut în următoarele decenii.

Potrivit Bloomberg, acordul G20, aşa cum era de aşteptat, cere reducerea centralelor pe cărbune offshore, reangajând în acelaşi timp comunitatea globală faţă de obiectivele adoptate pentru prima dată acum 6 ani, în cadrul Acordurilor de la Paris (care nu s-au materializat deloc).

Cu toate acestea, limbajul rezumatului reflectă în mare măsură angajamentele anterioare făcute în cadrul Acordului climatic de la Paris din 2015. Liderii au spus că „rămân angajaţi faţă de obiectivul Acordului de la Paris de a menţine creşterea medie globală a temperaturii cu mult sub 2 grade Celsius şi de a continua eforturile de a o limita la 1,5 grade Celsius deasupra nivelului epocii preindustriale.

După cum era de aşteptat, comunicatul este de acord cu eliminarea treptată a investiţiilor în noi centrale electrice pe cărbune offshore, un ţel pe care China a spus deja că îl va urma. „Vom pune capăt furnizării de finanţe publice internaţionale pentru generarea de energie electrică pe cărbune offshore până la sfârşitul anului 2021.”

În timp ce membrii G20 s-au angajat să-şi reducă dependenţa de cărbune, textul nu a oferit prea multe detalii despre cum exact se va întâmpla acest lucru (China, a doua cea mai mare economie a lumii, este încă foarte dependentă de cărbune).

În ceea ce priveşte cărbunele autohton, declaraţia conţine doar un angajament general de a sprijini acele ţări care se angajează să „elimine treptat investiţiile în noi centrale energetice pe bază de cărbune, pentru a face acest lucru cât mai curând posibil”. Comunicatul a oferit foarte puţine acţiuni concrete. G20 s-a angajat să „reducă în mod semnificativ” emisiile de gaze cu efect de seră „ţinând cont de circumstanţele naţionale”.

Vorbind la începutul întâlnirii, premierul italian Mario Draghi a proclamat că acţiunile singulare pur şi simplu nu sunt o opţiune pentru cele mai dezvoltate naţiuni ale lumii. În schimb, Draghi a insistat că „multilateralismul” este cheia, potrivit FT.

Multilateralismul este cel mai bun răspuns la problemele cu care ne confruntăm astăzi, a susţinut fostul angajat al Goldman Sachs. „În multe privinţe, acesta este singurul răspuns posibil”, a declarat Draghi, premierul Italiei şi gazda G20 anul acesta, în comentariile sale de deschidere făcute sâmbătă. „De la pandemie, la schimbările climatice, până la impozitarea echitabilă, pur şi simplu a acţiona de unul singur nu este o opţiune. Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne depăşi diferenţele”.

Înaintea discuţiilor de sâmbătă, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat pentru FT că speră că G-20 va fi de acord să „accelereze ieşirea din energia provenită din cărbune” şi că ţările bogate să se angajeze mai mult financiar pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să-şi atingă obiectivele climatice.

O ultimă concluzie de la G-20 gabfest, după cum remarcă Andrea Widburg, este că, dacă se analizează fotografia rituală a liderilor mondiali, se observă că Joe Biden a pierdut o parte din respectul care i se acordă Americii. "Încercaţi să-l găsiţi pe Biden în cadrul fotografiei de familie a liderilor mondiali".

În centru, îl puteţi vedea pe Modi din India, în jambiere albe, cu Merkel din Germania în stânga sa şi la două persoane în stânga lui Merkel este Trudeau din Canada. În cealaltă direcţie, la dreapta lui Modi este Boris Johnson din Marea Britanie, la câţiva oameni distanţă de Modi. Erdogan din Turcia în faţa lui Johnson.

Dar Biden? Este, în extrema stângă a fotografiei, practic cade de pe scenă.