Legea votului prin corespondenţă dezbătută luni în Comisia de Cod Electoral

Membrii Biroului Comisiei de Cod electoral se vor întâlni luni cu reprezentanţii grupurilor parlamentare pentru a discuta proiectul Legii votului prin corespondenţă, informează Realitatea.net.

Aflat în dezbaterea parlamentului, acest proiect legislativ prevede că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au dreptul să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare precum şi la referendumurile naţionale.

Conform sursei citate, mecanismul propus de liberali pentru votul prin corespondenţă cuprinde mai multe etape. Într-o primă etapă, românii cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate care doresc să voteze, vor trimite o cerere, în format electronic, cu semnătură electronică sau în format olograf, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu cel puţin 60 de zile înainte de data programată a scrutinului electoral sau referendar.

Într-o a doua etapă, AEP care centralizează şi validează aceste cereri, are obligaţia ca, la 48 de ore de la tipărirea buletinelor de vot, să transmită cetăţenilor toate documentele necesare pentru exercitarea votului prin corespondenţă. În cazul în care se organizează un al doilea tur de scrutin, AEP va trimite buletinele de vot cetăţenilor ale căror cereri de vot au fost validate, în termen de 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot pentru desfăşurarea turului doi de scrutin.

Cea de a treia etapă constă în exercitarea efectivă a votului, prin înscrierea de către votant a semnului X în chenarul în care este tipărit numele şi semnul candidatului preferat la alegeri sau răspunsul preferat, în cazul în care se votează la un referendum, iar ultima etapă constă în expedierea efectivă a votului de către votanţi.

Propunerea de lege privind votul prin corespondenţă a fost iniţiată în aprilie 2015 de 138 de parlamentari de la toate partidele politice şi a fost adoptată, tacit, în aceeaşi lună, de Senat, în prezent propunerea fiind blocată la Comisia comună a celor două camere pentru elaborarea legislaţiei electorale.

La jumătatea lui iulie 2015, PNL a solicitat sesiune parlamentară extraordinară în vederea dezbaterii şi eventual adoptării acestei legi, având în vedere că pentru a putea produce efecte, o lege electorală trebuie să fie adoptată cu minimum un an înaintea alegerilor.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, românii din diaspora au avertizat că vor cere dizolvarea Parlamentului dacă aleşii ţării nu rezolvă problema votului prin corespondenţă şi a votului electronic.

"Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii - n.r.) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei", declarat recent Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.