Legea vizând schimbarea mecanismului de numire a şefilor din Justiţie, pe agenda comisiei conduse de Şerban Nicolae

Membrii comisiei juridice a Senatului urmează să dezbată, miercuri, proiectul de lege iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, care îi exclude pe şeful statului şi pe ministrul Justiţiei din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi.

În urma dezbaterii pe propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, referitoare la modificarea procedurii de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a şefilor parchetelor, Comisia Juridică va întocmi un raport.

Dezbaterile trebuiau să aibă loc iniţial pe 14 şi ulterior, pe 28 martie, însă senatorii jurişti au decis amânarea şi au cerut un nou punct de vedere de la CSM şi de la Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care iniţiativa legislativă primise aviz negativ atât de la vechiul Consiliu Superior al Magistraturii, cât şi de la Guvernul Cioloş.

"O să vedem ce e de făcut, dar asta nu înseamnă se ne grăbim cu o legiferare care ar putea să vină în contradicţie cu ceea ce se lucrează deja la Ministerul Justiţiei şi este în dezbatere şi la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu are sens să ne grăbim. Nici să dăm o soluţie de respingere pentru ca ulterior să ne însuşim punctul de vedere al iniţiatorului de la această propunere, nici să dăm un raport de admitere pentru ca ulterior să nu îl mai susţinem", declară pe 28 martie preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae.

Proiectul lui Tăriceanu a fost adoptat tacit, în iunie 2016, de Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional pe acest proiect.

Ce propune mai exact Tăriceanu

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii ai Înaltei Curţi sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani", prevede legea actuală. Tăriceanu vrea modificarea acestei prevederi, astfel încât numirea să fie făcută direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, revocarea şefilor de la Înalta Curte nu se va mai face de preşedintele României, la propunerea CSM, ci de către "ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei".

Şeful Senatului mai propune şi abrogarea prevederii legislative care stipulează că "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului- şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului - şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută, potrivit iniţiativei lui Tăriceanu, de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ".

În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

La fel ca şi în cazul şefilor de la Înalta Curte, Tăriceanu propune abrogarea prevederii care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".