Legea Big Brother. Lui Iohannis i se arată zăbala

Proaspăt investit în funcţia de preşedinte, Klaus Iohannis s-a trezit în faţa cu o alegere care-i va contura imaginea ca şef de stat. Nici nu a apucat bine să depună jurământul şi partidele i-au şi pus în braţe răspunderea pentru intrarea în vigoare a legii securităţii cibernetice, cunoscută şi sub numele de Legea Big Brother 3.
Loredana Diacu
21.12.2014

alte articole

Klaus Iohannis, preşedintele României (Epoch Times România)
Loredana Diacu
21.12.2014
Se încarcă player-ul...

Proaspăt investit în funcţia de preşedinte, Klaus Iohannis s-a trezit în faţă cu o alegere care-i va contura imaginea ca şef de stat. Nici nu a apucat bine să depună jurământul şi, la ordin, Partidele i-au pus în braţe răspunderea pentru intrarea în vigoare a legii securităţii cibernetice, cunoscută şi sub numele de Legea Big Brother 3.

Proiectul legislativ permite serviciilor să acceseze, fără mandat judecătoresc, informaţii transmise de "deţinătorii de sisteme cibernetice", firme de stat sau private. Legea a fost votată în unanimitate vineri de Senat. Cu alte cuvinte, proiectul de lege a fost îmbrăţişat de toate partidele indiferent de culoarea lor. Nu însă şi de societatea civilă, care vede în Big Brother 3 o tentativă de întoarcere în trecut, la vremurile când Securitatea lui Ceauşescu nu lăsa nimic nesupravegheat.

În consecinţă, chiar la ora la care preşedintele jura să-şi dăruiască "toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respecte Constituţia şi legile ţării, să apare democraţia şi legile fundamentale ale cetăţenilor", aceştia protestau lângă Parlament împotriva adoptării acestei legi, cerându-i preşedintelui să întoarcă Big Brother 3 în Senat şi/sau să o atace la CCR.

Aşadar Iohannis se confruntă cu o problemă chiar din prima sa zi ca şef de stat şi anume să aleagă, aşa cum a jurat, între propăşirea cetăţenilor, care nu vor ca serviciile să intre cu bocancii în intimitatea lor, şi între propăşirea Serviciilor - care vor să controleze şi să supravegheze tot - şi a Partidelor, ale căror firme de casă vor scrie softuri şi vor livra echipamente pentru a asigura "siguranţa cibernetică" a acestei ţări.

De parcă alegerea nu era suficient de complicată pentru noul sef de stat partidele complică lucrurile şi mai mult.

"Am greşit, nu am citit legea, nu am ştiut ce am votat", le-a declarat duminică protestatarilor senatoarea PC, Cristina Anghel, la scurtă vreme după ce Iohannis a depus jurământul, devenind şef de stat.

Potrivit senatoarei PC, ieşită din Parlament să discute cu manifestanţii, ea şi colegii săi (indiferent de partid - n.r.) nu se fac vinovaţi de rea-voinţă şi nici nu au vrut să atenteze la libertatea poporului român, la dreptul lor la intimitate etc. Singura lor vina este că nu şi-au făcut temele şi au votat un proiect legislativ pe care nu l-au citit. Vinovat este cine a trecut-o pe ordinea de zi, adică Biroul Permanent al Senatului (condus de Călin Popescu Tăriceanu n.r.).

DAR, spune senatoarea PC, DACĂ Iohannis întoarce legea în Senat (adică ascultă de popor - n.r.), ei, senatorii care au înţeles post-factum ce nenorocire au votat, GARANTAT vor respinge legea.

"Nu cred că Iohannis va întoarce legea în Senat", a declarat însă semi-şoptit senatoarea, plasând toată răspunderea pentru intrarea în vigoare a acestei legi (şi nesocotirea) voinţei cetăţenilor la preşedintele Klaus Werner Iohannis.

Şi iată cum noul preşedinte se trezeşte pus la zid între cererile cetăţenilor care fac apel la limitarea puterii Serviciilor în stat şi Partidele ai căror reprezentanţi au votat cu nevinovăţie o lege despre al cărei conţinut nu ştiau chipurile nimic. De ce, dacă lucrurile stau aşa cum zice dna. Anghel, senatorii nu s-au abţinut de la vot când s-au trezit pe ordinea de zi cu o lege pe care nu o citiseră, este cu totul altă poveste.

Important este ce va face Iohannis, a cărui credibilitate a început deja să crape după ce s-a înconjurat de oameni controversaţi. Menţinerea în echipa sa de consilieri a lui Dan Mihalache (fost membru, spre finele anilor 90, în ApR, formaţiunea politică condusă de Teodor Meleşcanu şi fost consilier al lui Adrian Năstase) şi alegerea în funcţia de consilier pe probleme de securitate a lui George Scutaru - un personaj care a fost consilier de imagine a lui Meleşcanu şi, care potrivit lui Stelian Negrea, şi-a ascuns din CV că a fost asociat într-o firmă privată cu membri ai familiei fostului şef SIE, nu au fost de natură să întărească credibilitatea noului şef de stat. Nici modul în care Iohannis a numit-o şef de partid pe Alina Gorghiu, supra-numită cândva "săgeata lui Vlasov", personaj susţinut de Teodor Atanasiu (greu al partidului care a pus umărul la înlocuirea lui Antonescu cu Iohannis) nu a ajutat imaginii noului şef al statului.

Până unde va merge însă noul preşedinte cu compromisul rămâne însă de văzut.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor